O NOUĂ VARIANTĂ A FILMULUI CU TRIBUL PIERDUT DE PE AMAZON. Cum arată şi cum trăiesc “ultimii oameni liberi ai Planetei” - SPECIAL
De acolo de sus, din avion, "ultimii oameni liberi ai planetei" se vedeau ca nişte păpuşimişcătoare, vopsite în roşu, despuiate şi pictate pe faţă. Când avionul guvernului brazilian a trecut pe deasupra lor, de la un kilometru, unii au înlemnit cu ochii pe cer, alţii au început să tragă cu arcul. În filmul difuzat de BBC acum câteva zile se văd limpede şi casele: în formă de corturi mai lungi, construite din ierburi şi aşezate unele în prelungirea celorlalte. Indienii necunoscuţi trăiesc în pădurile tropicale ale Amazonului, la g raniţa Braziliei cu Peru. Tribul poate oricând dispărea din cauza defrişărilor ilegale pornite din Peru. Tăietorii de lemne peruani sosiţi aici pot aduce inclusiv boli infecţioase - or, indienii pot muri din cauza unei simple gripe, aşa cum s-a mai întâmplat în alte triburi.
"Sălbaticii" din imaginile filmate au părul tuns pe frunte şi mai lung în spate, la fel ca indienii Panaon şi au apărut ţinând coşuri pline cu manioc, papaya, legume, peşte, vânat, toate acoperite cu frunze de banane. Se pare că tribul ar avea în jur de 150 de persoane, dar nu se ştie nimic despre limbă, obiceiuri şi viaţa indienilor de acolo. Un singur lucru se cunoaşte: faţă de alte triburi ale lumii care au mai avut contact cu lumea civilizată, acesta n-a avut nici un fel de legătură. Deşi unii specialişti brazilieni ştiau de existenţa acestui trib de zeci de ani, până acum nici unul n-a intrat în mijlocul lor. Imediat cum au apărut pe BBC, imaginile au făcut înconjurul lumii. Aceasta a fost, de fapt, şi intenţia guvernului brazilian, care a început şi o campanie de salvare a acestora.
"Este incredibil. Aceşti oameni există în secolul 21. Viitorul lor nu mai depinde de ei, ci depinde de noi, de conştiinţa noastră. E important pentru umanitate că aceşti oameni există. Ei ne arată că este posibil să trăim şi într-un alt mod. Ei sunt ultimii oameni liberi de pe planetă", se arată în filmul BBC, care-l citează pe Jose Carlos Meirelles, membru al departamentului pentru problemele triburilor din Guvernul brazilian. Principala sa ocupaţie este aceea de a demonstra că aceste triburi chiar există, un fapt pe care unele guverne, aflate sub presiunea companiilor care exploatează resursele bazinului amazonian, refuză să-l accepte.
VEZI AICI FILMUL BBC: PRIMUL FILM CU TRIBUL PIERDUT DE PE AMAZON, făcut public. "Ultimii oameni liberi de pe Planetă" privesc împietriţi spre cer la avionul echipei de televiziune
Cei mai vulnerabili oameni de pe planetă: şi o simplă gripă îi ucide
Acesta nu este singurul trib din Brazilia, ci mai trăiesc izolate încă alte 67 de triburi. "Cei care defrişează vor distruge şi acest trib. Guvernul din Peru trebuie să-i oprească înainte să fie prea târziu. Este nevoie să le protejăm teritoriul. Oamenii din aceste imagini fac parte dintr-un trib care prosperă. Trebuie lăsaţi să facă singuri alegerile legate de viitorul lor", a spus Stephen Corry, directorul organizaţiei Survival International, care luptă pentru drepturile acestor triburi.
În general, triburile din Amazon sunt bine organizate, prospere, cultivă legume şi fructe, plantează bumbac, pescuiesc, vânează tapiri, porci sălbatici, căprioare şi maimuţe. Se apără cu arcuri şi folosesc macete. Cu toţii par foarte puternici, sănătoşi şi fericiţi cu viaţa pe care o duc.
• Preşedintele peruan Alan Garcia, însă, a spus ca aceste triburi nu există, după ce a preluat conducerea în 2006.
• La polul opus, Brazilia a delimitat câteva teritorii din pădurea Amazonului, pentru ca a-i proteja pe membrii triburilor. Pământul pe care trăiesc aceştia este dorit pentru resursele foarte bogate (lemn, ferme, minerit şi multe altele), arată asociaţiile care le protejează.
Potrivit organizaţiei Survival International, oamenii din aceste triburi trebuie să fie protejaţi fiindcă sunt " cei mai vulnerabili de pe planetă". Apoi, pentru limba lor, unică, şi pentru cunoştinţele pe care le au despre medicină, plante şi animale. Dacă ei ar dori să intre în contact cu lumea, vor găsi o cale de a o face, de aceea nu trebuie forţaţi, se mai arată pe site-ul organizaţiei.
Alte triburi din Amazon care au intrat în contact cu lumea civilizată n-au fost prea fericite: de pildă, nu demult patru membri ai unui trib peruvian au murit fiindcă un jurnalist englez le-a adus gripa în comunitate. Apoi, după ce a fost contactat prima dată în 1996, mai mult de jumătate din tribul peruan Murunahua a murit din cauza diverselor boli ale civilizaţiei. Cu totul, indienii brazilieni numără acum circa 350.000 de persoane, faţă de 5 milioane, câţi erau când au sosit peste ei primii europeni.
Pădurile cu ploi abundente din Amazon emit gaze cu efect de seră din cauza secetelor
În ceea ce priveşte defrişările ilegale din pădurile Amazonului, situaţia este destul de tristă. La asta s-a adăugat şi faptul că anul trecut bazinul a fost lovit de o secetă puternică, pestecea din 2005. Acesta era considerată ultima cea mai lungă secetă, "cu probabil mai mulţi copaci pierduţi", se arată pe site-ul BBC. Potrivit aceleiaşi surse, seceta din 2005 era considerată "un eveniment întâmplat o dată la un secol". Atunci, seceta a acoperit o zonă de circa 2 milioane kilometri pătraţi. În 2010, însă, seceta a acoperit 3 milioane de kilometri pătraţi şi a coborât fluviul Amazon la cele mai scăzute debite din ultima jumătate de secol. Ca urmare, peste 20 de mari localităţi au declarat stare de urgenţă.
În anii secetoşi, Amazonul se schimbă, nu mai absoarbe dioxid de carbon, ci emite, mai notează BBC. Astfel, "zilele în care pădurea amazoniană diminua impactul creşterii gazelor cu efect de seră sunt pe sfârşite". Cercetătorul şef Simon Lewis de la University of Leeds a declarat pentru BBC că "dacă în zonă vor fi mai multe secete, atunci pădurile cu ploi abundente din Amazon nu vor mai fi sursă importantă de reducere a încălzirii globale, ci o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră". Astfel, se estimează că din cauza secetei de anul trecut s-ar fi eliberat 8 miliarde de tone dioxid de carbon, raportate la un număr mai mare de ani. Adică la fel de mult ca emisiile anuale cumulate ale Chinei şi ale Rusiei.
Acasă la triburile Amazonului. Fiecare al patrulea copac al lumii creşte în pădurile de aici
Dar să vedem cum arată "casa" triburilor de indieni din Amazon. Pădurea ecuatorială amazoniană mai este numită şi "plămânii planetei", având ca întindere 8,5 milioane de kilometri pătraţi. Se consideră că la fiecare patru arbori din lume unul se află în Amazonia. În junglă cresc arbori gigantici, înalţi chiar şi de 60 de metri, palmieri, tufişuri dese şi alte 3.000 de varietăţi de arbori despre care încă se cunoaşte foarte puţin. Unii arbori au şi 250 de ani. Jungla atât de deasă, încât viaţa sălbatică se desfăşoară în mare măsură sus, departe de sol, la nivelul coronamentului. Cu totul, în pădurile Amazonului există 180 de specii diferite de plante pe hectar.
Iată numai un fragment din enciclopedia "100 Most Beautiful National Parks of the World" unde se prezintă o bucată infimă din frumuseţea locului unde trăiesc triburile: "Pentru a se apropia cât mai mult de lumină, epifitele (fac parte din familia orhideelor) cresc pe crengile arborilor, adunând fiecare picătură de umezeală care se prelinge pe frunzele lor în formă de pâlnie. Aceste miniaturale bazine de acumulare construite din frunze reprezintă ele însele un ecosistem, fiind căminul pentru un număr important de mici animale, mai ales broaşte şi insecte".
În 1989, Al Gore spunea: "Contrar la ceea ce cred brazilienii, Amazonia nu este proprietarea lor, ea aparţine tuturor".
Dumneavoastră cum credeţi că ar trebui procedat cu tribul necunoscut descoperit în pădurile Amazonului?
sursa:gandul.info
