FAZA ANULUI: Un câine l-a deposedat pe un brazilian de balon VIDEO

Un patruped pasionat de fotbal nu şi-a putut înfrâna pasiunea pentru balonul rotund şi a intrat în joc la un meci din Brazilia.

Faza anului în fotbal vine de unde altundeva decît din America de Sud. Un câine pasionat de sportul-rege şi-a demosntrat talentul la un meci din Brazilia.

Patrupedul a intrat elegant la minge, nu şi-a pus colţii pe tibia adversarului, iar, după ce a deposedat,cu greu s-a lăsat convins să renunţe la balon.

realitatea

CNADNR dă 95 de milioane de lei pentru a-ţi trimite amenda acasă

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) va organiza o licitaţie pentru servicii de imprimare şi expediere a proceselor verbale de contravenţie pentru şoferii depistaţi fără rovinietă, valoarea estimativă a contractului fiind de 95 milioane lei, fără TVA.



Foto: ziaruldebacau.ro
Astfel, CNADNR va încheia un acord cadru pe o perioadă de patru ani, iar ulterior va atribui contracte subsecvente, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat.

Potrivit MEDIAFAX, firma câştigătoare va prelua datele de identificare ale contravenientului, date transmise de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Poliţiei, va imprima procesele verbale şi le va expedia destinatarului cu confirmare de primire, prin servicii poştale proprii sau subcontractate şi va prelucra confirmările de primire şi retururile.

Confirmările de primire vor fi scanate şi stocate în ziua efectuării livrării într-o bază de date, care va putea fi accesată oricând de CNADNR printr-o reţea securizată.

Data prevăzută pentru începerea procedurilor de adjudecare a fost stabilită la 4 aprilie.
realitatea

Angajaţii de la Izvorani: "Columbeanca ne trata ca pe nişte sclavi"

Există oameni din apropierea lui Irinel Columbeanu care se bucură că milionarul divorţează de soţia lui, Monica. Nu, nu e vorba despre femei, blonde sau brunete, care-şi freacă mâinile că Iri e din nou liber, ci de personalul angajat la vila din Izvorani.



Se pare că Monicăi Columbeanu nu i se zicea degeaba “scorpia de la Izvorani”. Soţia milionarului Irinel Columbeanu aproape că-i teroriza pe angajaţii plătiţi de afacerist. "Nici nu vreţi să ştiţi ce atmosferă proastă exista în jurul ei atunci când era aici. Nici unul dintre noi nu o prea avea la suflet, pentru că se purta foarte urât cu noi, parcă eram nişte sclavi. Îi place să comande şi să-i umilească pe cei care nu au avut norocul să aibă acelaşi statut ca ea”, povesteşte un angajat de la Izvorani, sub protecţia anonimatului, pentru libertatea.ro. “Îi poruncea fetei din casă s-o îmbrace şi s-o dezbrace pe Irina. Ea nici nu se atingea de micuţă, doar ne spunea la ce oră să fie gata, înainte de plecare". 
realitatea

Incredibil: Bananele sunt coapte artificial în depozitele din Buftea .

Doar trei zile. De atât este nevoie pentru a transforma cele mai crude banane într-o marfă numai bună de vândut. Minunea se petrece în camerele de "gazare" ale depozitului din Buftea, unde bananele sunt "gazate cu etilenă", un hormon vegetal de maturare a fructelor. Vânzătorii ştiu şi ei cum sunt coapte artificial bananele la noi în ţară. Ministrul Agriculturii dă asigurări că nu e niciun pericol pentru populaţie.

Există 7 grade de maturare a bananelor. În funcţie de cât sunt de coapte, bananele primesc aceste numere. În primul stadiu bananele au o culoare verde închis. În stadiul 7, pe coaja bananei încep să apară mici pete maronii. În functie de cum le merg vânzările, magazinele comandă de la importatori banane mai coapte sau mai puţin coapte. Ce se ştie mai puţin este că fructele în general sunt culese când sunt verzi, iar coacerea lor nu este una naturala. Dacă aţi auzit ca România este exportator de banane, ei bine, să ştiţi ca este şi locul unde se coc bananele. În aşa numitele "camere de gazare cu etilenă". Etilena e un hormon vegetal de maturare a fructelor. Reporterii Realitatea Tv au realizat un material cu camera ascunsă.

De ciudata metodă de coacere ştiu toţi vânzătorii de fructe din pieţele Capitalei. Şi cei din piaţa Trapezului sunt la zi cu noutăţile.

"E ceva ca o baracă, o cameră şi au temperaturi de le aduce le gazează", spune un vânzător.

Aflăm de o altă metodă de coacere artificială a bananelor de la vâzătorii din piaţa Titan.

"Ele vin şi până să le bage la vânzare le dă cu un spray ca un gaz. E un spray care le ţine verzi şi un spray care le pune la copt. Aşa e metoda lor", a povestit un alt vânzător.

Depozitul din Buftea este închis în weekend. Aflăm, însă, detalii despre ingenioasa metodă chiar de la portar. Procesul se desfăşoară în încăperi întunecate şi etanşe. În instalaţiile artificiale de copt banane, etilena este dozată computerizat şi pompată din butelii. Paznicul spune că procesul de maturare durează numai trei zile.

"Eu l-am văzut, da. Sunt nişte camere mari. Le bagă acolo, închide uşile, are o prelată pe care o trage peste ele şi sunt nişte aparate care le gazează. În vreo trei- patru zile se fac. De când le bagă acolo, în trei- patru zile începe să le livreze", a declarat un paznic.

Ministrul agriculturii dă asigurări că nu e niciun pericol pentru cei care consumă banane. Procedura de tratament cu etilenă este folosită pentru diferite fructe şi legume care sunt aduse din ţări îndepărtate. Totuşi produsele care sunt supuse tratamentelor ar trebui etichetate.

"Nu ştiam de depozitul de la Buftea, dar de procedură ştiam. E o procedură care se foloseşte şi la rosii şi la alte legume. E folosit şi la roşii şi la alte fructe depinde de perioada recoltare. Trebuie văzut procedurile cum se fac. Nu e vorba de o procedură, e vorba de a mării coacerea sau aspectul cum e la roşii. În nici un caz cele care se produc în România, cu mici excepţii la roşii, nu sunt expuse acestui procedeu, toate se coc natural. La banane ele se aduc de la distanţe mari nu pot fi transportate la maturitate. Orice tratament care se face asupra produselor agro-alimentare trebuie evidenţiat. Ar fi bine ca cei care vin în piaţa cu banane să spună şi procedură de depozitare. Nu e vorba de gazare, e vorba de tratament cu etilenă. Nu e niciun pericol pentru populaţie", a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, la Realitatea Tv.

Etilena este un hormon natural care determină coacerea fructelor. Dacă în natură, fructele îşi produc singure etilena, în camerele artificiale de maturare ea este administrată din butelii. Coacerea bananelor a devenit o afacere şi pentru că, statistic vorbind, un român mănâncă 3 kilograme de banane pe an. 

realitatea

Accident cu şase maşini în Cluj, pe Centura Apahida. Cinci persoane au fost rănite

Traficul rutier este întrerupt, la această oră, pe Centura Cluj Napoca - Apahida, din cauza unui accident în care au fost implicate şase maşini.

Cinci persoane au fost rănite şi au fost transportate la spital, pentru acordarea îngrijirilor medicale.

Potrivit primelor informaţii, se pare că accidentul s-a produs din cauza unui şofer care a adormit la volan.

"Din primele informaţii rezultă că un şofer care circula de la Apahida la Cluj Napoca a adormit la volan, a intrat pe contrasens şi a rezultat un carambol, şase maşini fiind avariate. Sunt şi 5 răniţi, între care şi doi copii care au fost duşi de urgenţă la UPU 1", a declarat, pentru Ştiri de Cluj, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, inspectorul Gina Pop.
realitatea

Opel Ampera, varianta europeană a Chevroletului Volt - FOTO

Opel a dat publicităţii informaţii oficiale despre noul hibridAmpera, varianta europeană a Chevrolet Volt, potrivitNovidades Automotivas.



GM pregăteşte lansarea Voltului european în perioada următoare. Modelul Ampera a mai fost expus sub forma de concept. Voltul european are un motor "convenţional", de 1.4 litri, şi un motor electric.

Ampera va fi disponibil în toate ţările din Europa şi va fi vandut inclusiv de către cei de la Vauxhall în Marea Britanie. Pretul pentru un astfel de model va fi de 42.900 de euro. In Germania, unde acest tip de masini beneficiaza de scutiri de impozite, pretul va fi de 36.050 euro.

Potrivit celor de la Opel, exista deja 1000 de cereri pentru Ampera. Autonomia va fi de 40-80 de km cu un motor electric si pana la 500 de km cu motorul cu ardere. Detine patru moduri de conducere (normal, offroad, urban si sport). Ampera atinge 100 km/h in 9 secunde, si are o viteza maxima de 161 de km/h.
money.ro

Macoway, Google-ul românesc pentru firme

Cine nu are vizibilitate... să‑şi cumpere. Aviz companiilor, care o pot dobândi achiziţionând cuvinte‑cheie care să le ridice site‑urile pe primele poziţii în motoarele de căutare. Faceţi cunoştinţă cu următorul nivel al publicităţii online.



Închipuiţi‑vă că sunteţi un producător de confecţii care vrea să găsească un furnizor local de bumbac. Un search pe Google cu termenii „bumbac furnizor“ afişează 3,4 milioane de rezultate şi liste întregi cu firme de îmbrăcăminte, terenuri, vopsitorii, produse ecologice, adică prea multe lucruri care nu vă interesează. Vreţi să găsiţi doar furnizorii de bumbac şi atât. Ştiaţi că există un motor de căutare românesc ce concentrează rezultatele pe cuvinte‑cheie şi poate furniza răspunsuri mai folositoare? Macoway.com – un start‑up „made in Sibiu“ – vrea să facă diferenţa între paginile „de umplutură“ şi cele cu adevărat relevante în căutări după cuvinte. Dar motorul ăsta nu e gratis. Nebunie curată sau calcul bine gândit?

MAI MULT DECÂT PARE. „Pentru necunoscători, e poate un sistem de publicitate online, targetat pe mediul de afaceri, la fel de bun ca oricare altul. Dar pe specialişti îi va pune pe gânduri“, spune sigur pe el Ovidiu Macovei (32 de ani), programatorul sibian care a creat platforma din spatelemacoway.com. „Răsfoind“ site‑ul, Ovidiu începe o mică lecţie despre cum funcţionează sistemul inventat de el. Foarte simplu spus, macoway.com face pe partea de firme care vor vizibilitate online ceea ce face google.com cu paginile de Internet. Le adună într‑un singur loc.

Nu este însă un motor de căutare clasic unde oricine se poate înscrie, ci au acces doar firmele care îşi cumpără cuvinte‑cheie. La urma urmei – deschide el o paranteză – indiferent cât de deştept e un program de computer, nu va putea egala creierul uman în determinarea relevanţei. „Google caută tot – dar tu nu vrei tot“, continuă programatorul sibian, „eu mi‑am imaginat un director care va oferi rezultate plătite ce conţin pagini legate destul de strâns de şirul de cuvinte alese; intenţia celui care îşi face publicitate în felul ăsta este de a oferi un site relevant pentru clienţii lui, nu?“

Altfel spus, căutătorul va găsi mai multe rezultate folositoare decât prinGoogle – dar numai dacă termenii lui de căutare se numără printre cei vânduţi de macoway.com. „Da şi nu“, e replica lui Macovei. În cadrul rezultatelor din site‑ul propriu, da. Pe alte motoare de căutare, nu. Explicaţia: „Directorul web face o poză automată site‑ului înscris cu acele cuvinte‑cheie şi urcă profilul firmei din macoway.com şi în prima pagină pe motoarele de căutare free“. Într‑un fel, până îşi va face un renume şi o bază semnificativă de clienţi, poate părea că „vindem optimizare. Dar sistemul ăsta e mult mai complex de atât“.

TASTĂ DUPĂ TASTĂ. Şi totuşi, de ce ar plăti o firmă să intre în sistemul Macoway? Şi cât e taxa de intrare? „De la un dolar pe caracter în sus. Cuvintele se închiriază pe un an. E un serviciu util mai ales pentru companiile mai mici, care nu au bugete semnificative de promovare“, intervine Daniel Botezatu, directorul financiar şi unul din cei trei acţionari recent intraţi în firmă. La argumentul costului mic invocat de partenerul lui, Macovei are o completare: sistemul Macoway introduce „în premieră“ posibilitatea să „plăteşti pe apăsarea de tastă“ (pay per keypress). 

În prezent, publicitatea pe motoare de căutare se face după modelul „plata la click“ (pay per click), adică o firmă care face publicitate plăteşte o anumită sumă de bani de fiecare dată când un utilizator face click pe anunţul sau bannerul său. La scară globală, acest model produce miliarde de dolari pentru motoarele de căutare consacrate (Google, de pildă, încasează peste 15 miliarde dolari anual, din care în jur de patru miliarde profit).

De ce ar fi mai bună soluţia Macoway? „Are un randament cost/eficienţă mai mare. Prin traficul cumulat din căutările de pe site, din distribuirea de reclame tip text, banner sau snapshot de site pe profilele interne sau pe site‑urile din reţeaua de afiliaţi, ajungi în final la un preţ considerabil mai mic decât prin metoda pay per click“, susţine Ovidiu. Pe lângă asta, „la epuizarea bugetului de click un advertiser nu va mai avea deloc reclamă“.

MECANISMUL DE MIŞCARE. Prin ochii unui investitor de risc, site‑ul pe care firmele îşi pot pune profile, contra cost, e un start‑up autentic, pe un Internet românesc cu mult potenţial în această zonă de activitate. Ca firmă, Macowayexistă din august 2010, dar „la site am început să lucrez din decembrie 2008. L‑am îmbunătăţit în permanenţă, am adăugat tot felul de opţiuni care îmi treceau prin minte şi care s‑au dovedit utile în timp“, povesteşte Ovidiu Macovei. Şi toate astea, „fără să mă gândesc exact unde voi ajunge“. 

A programat el cât a programat, dar trebuia să se convingă că ideea lui funcţionează practic şi e monetizabilă. Şi a început să caute clienţi. „N‑am reuşit să adun prea mulţi. N‑am ştiut niciodată să‑mi vând ideile“, se confesează programatorul, cu un zâmbet uşor ironic în colţul gurii. Până la urmă, trei dintre acei puţini clienţi care şi‑au închiriat cuvinte de la el – Daniel Botezatu (34 de ani), Bogdan Zbihlea (30 de ani) şi Daniel Sârbu (31 de ani), care au mai multe afaceri mici în imobiliare, servicii, turism şi consultanţă financiară, i‑au devenit parteneri. Cum i‑a convins? „Cam repede“, răspunde, mai în glumă, mai în serios, Daniel Botezatu, „ne‑a spus că ar avea nevoie de cineva care să ştie să vândă produsul pe care îl face el şi ne‑a întrebat dacă ne interesează“. Adică, „el a inventat roata, noi o mişcăm“, nuanţează Daniel Sârbu. 

Următoarea discuţie a stabilit termenii asocierii: cei trei au cumpărat 37,5% din afacere cu un milion de dolari, plătibili în patru ani, cu o perioadă de graţie de un an. „N‑am cerut banii jos. Am preferat să muncim cot la cot să dezvoltăm ideea, tehnic şi ca vânzări, şi să scoatem banii chiar din produs“, ţine să precizeze Macovei.

Cei patru tineri din Sibiu au avut primul brainstorming în noiembrie anul trecut. Ambiţia lor: să facă pentru mediul de business un motor de căutare pe banişi care să ajungă să fie preferat de firme, deja obişnuite cu motoare generaliste ca Google sau Yahoo!. „Sunt giganţii din domeniu, firmele de web design, dar noi nu suntem concurenţii, ci partenerii lor“, explică Daniel Sârbu de ce ar avea sens un astfel de serviciu. Practic, „nu muşcăm din felia lor, ne ajutăm unii pe alţii. Cel care caută e mulţumit de Google, noi suntem mulţimiţi că ajungem pe prima pagină, iar Google – că ia răspunsuri relevante de la noi“.

CÂŢIVA PAŞI. Întrebarea logică e: cum va construi Macoway, concret, această platformă? Daniel Botezatu răspunde fără ezitare că parteneriatele cu agenţiile de publicitate sunt primul pas; altfel, „ar fi trebuit să creăm o reţea foarte mare de agenţi proprii, iar acum nu ne permitem“. Logica lui Botezatu e să mizeze pe „inteligenţa matematică a oamenilor. Fiecare ştie să socotească cât înseamnă un comision de 30% dintr‑o sumă“. 

Concret, agenţiile au un target anual de vânzări de un milion de dolari. „Sunt 42 de judeţe, plus Bucureşti, şi dacă agenţiile fac 10% din cele peste 40 de milioane de dolari cât ar fi targetul, tot e o cifră de afaceri foarte mare pentru un start‑up“, calculează el. Până acum, Macoway a semnat contacte cu nouă agenţii de publicitate. Mai mult, primul pas spre statutul de „motor de căutare global“ a fost făcut luna aceasta prin semnarea unui contract pe Austria. Gernot Hold, partenerul austriac al sibienilor, a testat şi el eficienţa sistemului cu propriul site.

Ţinta pe care şi‑au fixat‑o cei de la Macoway este să ajungă să producă un dolar/secundă, în doi ani de acum înainte. Pentru comparaţie, Google face azi 700 de dolari/secundă. Strict tehnic, actualul site este doar „un prototip“ al unei variante mult mai complexe. Ovidiu Macovei încearcă să facă o comunitate în jurul site‑ului. Şi speră că astfel le va fi mai uşor să aducă o masă de utilizatori care nu doar să fie expuşi la publicitate, dar şi să comunice unii cu alţii.

Iar perspectiva e încurajatoare. Dra­goş Stanca, Managing Partner Q2M şi ­cofondator PUBLYO, crede că nu vom mai vorbi mult de publicitate online, ci de „comunicare online“ şi că brandurile şi produsele trebuie să folosească tot mai mult principalul avantaj al online‑ului, interactivitatea. „Publicitatea va deveni tot mai «socială». O campanie eficientă va folosi tot mixul oferit de net, de la social media marketing la search marketing, bannere, jocuri, video advertising etc.“, detaliază Stanca.

O CHESTIUNE DE BUGETE. Aşadar, publi­citatea online – pe care Orlando Nicoară, directorul MediaPro Interactiv, o estimează anul acesta la peste 20 de milioane de euro – are destul loc de creştere; doar circa 3% din investiţiile din publicitate merg în online, spre deosebire de alte ţări, unde indicele este de 10% (Polonia) sau 15% (Franţa). Nu degeaba Internetul a devenit o sursă de informaţie considerată cu 35% mai credibilă decât televiziunea, potrivit unui studiu al Media Brands (parte a holdingului de publicitate Interpublic) şi nu degeaba PricewaterhouseCoopers estimează că în următorii cinci ani cheltuielile pe platformele digitale şi mobile vor fi de zece ori mai mari în raport cu cheltuielile alocate platformelor nondigitale şi fixe. Un argument în plus este şi creşterea continuă a numărului firmelor prezente exclusiv online, cum sunt site‑urile de comerţ.

Dar cât de deschise sunt firmele româneşti la forme noi de promovare pe Internet? „Deschidere există“, spune Dragoş Stanca, „însă bugetele – încă nu spectaculoase – merg mai ales pe căi bătătorite. După un an dur, de criză, se experimentează cu măsură“.

Cei de la Macoway recunosc şi ei că nu e totuşi o sarcină uşoară să monetizeze site‑ul. „Feedback‑ul e bun în oraşele mari; în cele mici, antreprenorii sunt reticenţi. Şi nu preţul e problema, ci mentalitatea; mulţi consideră că, dacă e un oraş mic, toată lumea îi cunoaşte. Doar că dacă vrei să creşti nu e de ajuns să fii fruntaş la tine în oraş“, explică situaţia din terenBogdan Zbihlea.

Cum se vede modelul de business Macoway prin filtrul spe­cia­liş­tilor din online?

„Ideea e interesantă şi curajoasă“, se limitează să comenteze Dragoş Stanca, pe motiv că nu cunoaşte „în detaliu“ planul de business, platforma tehnică şi oamenii care stau în spatele ideii. Din punctul de vedere al lui Val Voicu, directorul AdEvolution, sistemul aplicat de site‑ul sibian „nu e o revelaţie a pieţei, dar poate fi un start‑up bun“. Orlando Nicoară e mai tran­şant: „Piaţa e mică, iar pentru a avea succes cu un astfel de sistem ar trebui investit mult în marketing. Nu ştiu planurile lor în acest sens...“.
money.ro