Legatura dintre religie si sanatate
Multe cercetari desfasurate in ultimii ani au ca scop dovedirea existentei unei legaturi intre religie si sanatate. Concluzia este ca o buna medicina poate fi si credinta.
Dar daca cineva isi pierde credinta sau se muta dintr-o confesiune in alta ? Studiile arata ca starea sanatatii se inrautateste daca cineva schimba o confesiune cu standarde morale inalte cu una cu o viziune mai relaxata asupra moralitatii, mentioneaza ABC News.
Cecetarile anterioare au fost dedicate intelegerii legaturii dintre starea sanatatii si credintele si practicile religioase. Astfel, s-a constatat ca persoanele mai aplecate spre religie au o sanatate mai buna.
Ramane de vazut cum este influentata sanatatea de parasirea unei confesiuni sau a a unui grup religios, se mai mentioeaza in articolul citat. Cercetarile in aceasta privinta sunt inca insuficiente.
ziare.com
CMU: De ce avem mâinile reci, indiferent de anotimp
Multe persoane, în special femeile, se plâng că au mâinile reci ca gheaţa, indiferent de anotimp. Care sunt cauzele acestui fenomen şi cum ameliorăm simptomele care apar, ne spun specialiştii Centrului Medical Unirea (CMU).
În cazul unor temperaturi scăzute, sunt alimentate prioritar cu sânge inima, rinichii şi creierul, astfel că viteza circulatorie periferică este mai scăzută
“Este vorba despre o circulaţie sanguină deficitară în zonele periferice. Există studii medicale extinse care au arătat că, în prezenţa unor temperaturi scăzute, sunt alimentate prioritar cu sânge inima, rinichii şi creierul, astfel că viteza circulatorie periferică este mai scăzută”, explică Roxana Dumitrescu, medic specialist medicină internă CMU.
Cele mai frecvente cauze ale unei circulaţii periferice deficitare sunt bolile aparatului circulator, ateroscleroza, artrita (arteriopatie obliterantă), cele inflamatorii şi afecţiunile arterelor.
“La nivelul mâinilor, vremea rece şi cea ploioasă pot provoca dureri, furnicături şi fenomenul de cianoză, respectiv colorarea în albăstrui-violaceu a pielii”, arată specialistul CMU. Potrivit acestuia, în unele cazuri poate apărea aşa-numitul fenomen Raynaud, care reprezintă o constricţie a vaselor sanguine şi se caracterizează prin crize paroxistice de paloare, urmate de cianoza şi apoi de înroşirea pielii la nivelul mâinilor în cazul expunerii la frig.
Dr. Roxana Dumitrescu face următoarele recomandări practice pentru reducerea neplăcerilor provocate de fenomenul mâinilor reci:
- purtarea unor haine călduroase;
- exerciţiile fizice regulate, care să îmbunătăţească circulaţia sanguină periferică;
- masajele;
- renunţarea la fumat;
- scăderea consumului de alcool, cafea şi zahăr;
- introducerea mâinilor în apă caldă deoarece ameliorează mult simptomele.
Pentru reglarea circulaţiei periferice pot fi administrate medicamente cu efect vasodilator, specifice fiecărei afecţiuni în parte, însă doar la sfatul medicului.
Ce îţi îmbolnăveşte inima? VEZI cei mai importanţi factori de risc
Prima cauză de mortalitate în România este reprezentată de bolile cardiovasculare, ele fiind responsabile de 6 din 10 decese. Află care sunt factorii de risc şi cum îţi menţii inima sănătoasă de la specialiştii Centrului Medical Unirea (CMU).
Mergeţi periodic la medic pentru analize de rutină şi evaluarea riscului cardiovascular / FOTO: CMUAteroscleroza, adică îngroşarea şi îndurarea peretului arterial, reprezintă principala etiologie a bolilor cardiovasculare.“Debutul aterosclerozei este precoce, în jurul vârstei de 20-25 ani, evoluţia ei fiind accelerată de expunerea la anumiţi factori care se asociază cu un risc crescut de a dezvolta o boală cardiovasculară”, explică dr. Simona Vasile, medic specialist cardiologie în cadrul CMU.Probabilitatea de îmbolnăvire sau chiar deces de cauză cardiacă este mai mare cu cât numărul factorilor de risc este mai ridicat.Potrivit specialistului CMU, factorii de risc cardiovasculari sunt împărtiţi în două categorii:• factori neinfluenţabili:- vârsta: bărbaţii peste 45 ani, femeile peste 55 ani sau la menopauză- sexul masculin: cu menţiunea că femeile fumatoare pierd efectul protector dat de estrogeni- ereditatea: cei care au rude, inclusiv de gradul 1, cu un eveniment cardiovascular major: angină pectorală, infarct de miocard, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă manifestă, insuficienţă renală, până la 60 ani• factori de risc influenţabili:- fumatul, atât activ cât şi pasiv în egală măsură (acesta reduce nu numai speranţa de viaţă, dar şi calitatea vieţii prin scăderea imunităţii, favorizarea apariţiei afecţiunilor pulmonare, cardiovasculare, cutanate, digestive, a neoplaziilor, infertilităţii, crescând riscul de tromboze mai ales la femeile ce folosesc anticoncepţionale orale,- hipertensiunea arterială, definită ca o valoare a presiunii din vas mai mare de 140/90mmHg- dislipemia, reprezentată de creşterea nivelului grăsimilor din sânge, adică a colesterolului şi trigliceridelor- diabetul zaharat, adică excesul de zahăr din sânge- obezitatea, mai rară cea de cauza endocrină, mai frecvent datorată unui aport alimentar crescut în absenţa activităţii fizice zilnice- sedentarismul, la care se adaugă stresul, depresia, sindrom inflamator persistent, drogurile.Metode de menţinere a sănătăţii inimii:- Alegeţi un stil de viaţă sănătos, cu o alimentaţie bogată în fibre vegetale, săracă în grăsimi, consumând cu moderaţie sare şi alcool
- Slăbiţi, dacă este cazul
- Mergeţi pe jos minimum 30 min. pe zi
- Nu fumaţi
- Mergeţi periodic la medic pentru analize de rutină şi evaluarea riscului cardiovascular
- Controlaţi-vă periodic tensiunea arterială, colesterolul şi glicemia
- Urmaţi cu stricteţe tratamentul prescris
realitatea
Kiwi diminueaza nivelul colesterolului "rau" din sange
Specialiştii în nutriţie spun că kiwi este fructul cu cele mai multe substanţe nutritive. Acest fruct conţine luteină, o substanţă care ajută la reducerea riscului de apariţie a cancerului şi a bolilor de inimă, potrivit Gândul.
Kiwi este considerat a fi, după porumb, fructul cu cea mai bogată sursă de luteină. Conform experţilor, kiwi este fructul cu cele mai multe substanţe nutritive din categoria fructelor importante, conţinând mai multă vitamina C decât o portocală. De asemenea, fructul mai are un conţinut ridicat de vitaminele A şi B6, iar vitamina E din acest fruct protejează celulele organismului de acţiunea dăunătoare a radicalilor liberi.Radicalii liberi sunt substanţe cu un caracter de reacţie ridicat, care rezultă din metabolismul normal, dar şi în urma expunerii organismului la anumiţi factori din mediul înconjurător, precum fumatul sau radiaţiile ultraviolete. În acelaşi timp, kiwi conţine acid folic, fier, crom şi calciu. Datorită conţinutului de magneziu, kiwi este fructul care încetineşte procesul de îmbătrânire, diminuează nivelul colesterolului "rău" din sânge şi combate stresul şi depresiile.mediafaxCum sa nu iti mai sabotezi dieta
Chiar dacă îţi urmezi foarte serios dieta, există greşeli pe care le poţi face fără să ştii, capcane de evitat, prezentate de nutriţionistul Sarah Schenker în dailymail.co.uk
A trecut mai bine de o lună de la Revelion, de când ţi-ai propus să slăbeşti, şi dieta ar fi trebuit să dea rezultate. Şi dacă n-ai dat jos măcar un gram? Probabil că ai făcut una dintre cele mai comune greşeli în materie de diete. Nutriţionistul dr. Sarah Schenker explică cum poţi evita capcanele.Mânâncă nuci ca gustări
Cercetările au relevat că nucile menţin senzaţia de saţietate mai mult decât biscuiţii şi sunt bogate în fibre. Însă nucile sunt pline de grăsimi saturate. Ar trebui să mănânci o nucă, maxim două şi nu un sac, spune Dr. Schenker.Cântăreşte-te zilnic
Fluctuaţiile de greutate se pot datora şi nivelului de apă reţinut în organism şi nu relevă greutatea pierdută. Celmai bine e să te cântăreşti o dată pe săptămână, la aceeaşi oră, fără haine şi după ce ai mers la toaletă.Consumă multe fructe
Chiar dacă sunt sănătoase, fructele nu te ajută să scazi în greutate. Cercetările arată că zaharurile din fructe (fructoza) nu semnalează corpului aceeaşi senzaţie de saţietate ca zahărul comun, ceea ce înseamnă că rar te poţi sătura cu fructe. Poţi mânca multe fructe, însă combină-le cu ceva proteine, cum ar fi cele din şuncă sau humus, pentru a te simţi plin.Băuturi cu multe calorii
Dacă bei capucino şi multe ceaiuri ca să-ţi potoleşti stomacul flămând, ar trebui să ştii că un capucino are 120 de calorii şi 8 grame de grăsime, iar "stropul" de lapte din opt căni de ceai echivalează cu 400 de calorii. Maibine treci pe lapte degresat şi ceai de plante.Pielea de pui
Carnea albă, de pui sau de curcan, conţine mai puţine calorii decât carnea roşie, doar dacă o consumi fără piele, unde se adună grăsimea. Ca să nu te abaţi de la dietă fără să-ţi dai seama, ai grijă să înlături pieliţa, înainte să găteşti carnea.Treci pe băuturi dietetice
Unele studii au relevat că dietele dau rezultate mai bune dacă se ţin fără băuturi cu zero calorii, deoarece îndulcitorii artificali din acestea declanşează procesul de digestie şi te lasă nesatisfăcut şi flămând. Bea mai bine apă plată şi ceai de fructe.Salatele cu dressing
O salată poate să aibă acelaşi număr de calorii ca un fel principal, dacă este înecată în dressing. Sosul franţuzesc din magazin conţine cam 70 de calorii la lingură, iar dressing-ul făcut în casă cu ulei şi oţet sau suc de lămâie poate conţine şi 100 de calorii. Ai grijă ca la restaurant să ceri dressing-ul separat.Măsoară seminţele
Seminţele precum cele de dovleac, floarea-soarelui, susan şi cele de in sunt la modă şi foarte sănătoase, consumate în iaurturi, terci de ovăz şi salate. Însă o lingură de seminţe de floarea soarelui conţine 93 de calorii. Aşa că măsoară cu lingura atunci când ţi le pui peste ceva şi nu presăra din ochi.Produsele îndulcite cu miere sau fructoză
Mierea conţine la fel de multe zaharuri ca zahărul granulat şi mai multe calorii: o linguriţă de miere conţine 49 de calorii, iar una de zahăr, 24. Mai bine ai renunţa la dulciuri. Pofta de dulciuri scade după trei săptămâni de abstinenţă.Mâncărurile pentru cură
Mâncărurile cu mai puţină grăsime sunt pline de zahăr, iar cele fără zăhăr conţin mult concentrat de fructe şi, pentru că avem senzaţia că ne fac bine, mâncăm mai mult. Analizează cu atenţie eticheta şi vezi care este cu adevărat diferenţa între varianta dietetică şi cea normală a produsului. S-ar putea să fii mai bine dacă optezi pentru produsul în variantă normală pentru a te răsfăţa ocazional.Fără grăsimi
Corpul are nevoie de o anumită cantitate de grăsime pentru a funcţiona corect, iar grăsimea te ajută să te simţi plin mai mult timp. Un studiu al Universităţii din Alabama a relevat că puţină grăsime consumată în timpul dietei ajută la scăderea în greutate. Nu renunţa complet la grăsimi în timpul curei, dar optează pentru mese variate.mediafax
Germenii - magicienii sanatatii
In timpul procesului de germinare a unei seminte, proprietatile ei se modifica exceptional. Profita de acest lucru!
Atunci cand cauti o modalitate pentru ca dieta sa-ti fie cat mai sanatoasa si nutritiva, incearca semintele germinate. Germinarea este un proces despre care se poate spune, fara exagerare, ca este magic. Ceea ce se petrece intr-o samanta cand germineaza se aseamana cu nasterea unei fiinte vii. Cercetatorii de la Universitatea din Yale au descoperit ca, in timpul germinarii, concentratia de vitamina B din seminte creste de aproximativ doua mii de ori! In afara de faptul ca aceasta vitamina este supranumita "a bunei dispozitii", ea ajuta si la imbunatatirea performantelor intelectuale, la functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. Si alti antioxidant i isi cresc concentratia odata cu germinarea: vitaminele A, C si E, care reduc procesele de deteriorare a tesuturilor ce duc la imbatranire. Inlatura oboseala si riscul de boli cardiovasculare... Si acesta este doar unul dintre miracolele care se produc in timpul germinarii.
MINERALE USOR DIGERABILE
Pentru a-ti mari rezistenta sistemului imunitar, pentru a te reface dupa o suferinta, pentru a fi la adapost de altele, stii ca ai nevoie de minerale. Dar sursele de minerale sunt adesea problematice, din cauza ca asimilarea lor nu e intotdeauna naturala. De cate ori ai facut, de exemplu, tratament cu suplimente de fier si te-ai trezit ca n-a avut mare efect din cauza ca se elimina la fel de repede cum il luai? Semintele proaspat germinate contin toate mineralele esentiale, inclusiv seleniul si zincul. In germeni sunt activi acizii nucleici ADN si ARN, pentru ca ei se comporta ca niste fiinte vii si, astfel, transporta mult mai mai usor. Nu mai vorbim de pret. usor toate elementele continute in interiorul corpului. Este ca si cum acestea ar fi partial digerate si vor fi, astfel, mult mai usor absorbite de organism.
PURIFICATORI NATURALI
Din cauza aditivilor artificiali, unui mod de viata plin de stres si meselor neregulate, digestia a incetat de mult sa mai fie un proces usor si natural in epoca noastra. Cercetatorii nutritionisti au aratat faptul ca digestia este foarte mult ajutata de enzimele active care se gasesc din abundenta in plantele care incep sa incolteasca. Practic, nivelul de enzime vii dintr-o plantuta care da sa creasca se mareste de pana la 20 de ori! O dieta saraca in enzime face ca hrana sa se miste cu greutate de-a lungul canalului digestiv. O parte din ea ramane in intestine, unde incepe sa se descompuna si sa fermenteze. Pentru a se purifica de aceste reziduuri, organismul duce o lupta adesea epuizanta, care conduce la oboseala cronica si slabirea imunitatii. Enzimele active din germeni ne scapa de toate aceste probleme.
SURSA DE PROTEINE
Iubitorii de animale care aleg sa fie vegetarieni vor afla o veste buna odata cu descoperirea germenilor. Nu mai trebuie sa-si faca griji pentru sursele de proteine. Cercetatorii au descoperit ca germenii de porumb, de exemplu, au o valoare proteica ce o depaseste pe aceea a unei fripturi de vitel! Si se digera, oricum, mult mai usor. Nu mai vorbim de pret.
100 GRAME DE GERMENI DE GRAU CONTIN 1050 MG DE FOSFOR, 342 MG DE MAGNEZIU SI 71 MG DE CALCIU
sursa:revistaplafar.roCobaltul previne anemia
Este raspandit in intregul organism, dar se afla in cantitati mai mari in ficat, rinichi, inima si vasele de sange
Pana nu demult, asociam cobaltul superbei nuante de albastru de cobalt. Nu-mi imaginam cat de important este acest oligoelement pentru organism. Practic, impreuna cu fierul si cuprul, intervine in procesul de formare a hematiilor. De asemenea, cobaltul face parte din molecula vitaminei B12 si ajuta la stimularea AND-ului, la reglarea tensiunii arteriale si la producerea globulelor rosii din sange. Un rol important il are si mentinerea in parametri optimi a sistemului nervos, in special a celui vegetativ-simpatic. Din pacate, lipsa cobaltului poate avea drept consecinta disfunctii ale sistemului nervos, duce la anemie, dar si dezvoltari nefiresti in cresterea celulara. Aceste simptome pot fi tratate si cu ajutorul vitaminei B12, nu doar cu administrarea suplimentelor de cobalt.
CANTITATEA ZILNICA RECOMANDATA
Cercetarile de pana acum nu au stabilit, in mod clar, un dozaj minim sau maxim in cazul cobaltului. Nivelul de cobalt din alimente este insa in stransa legatura cu solul in care a crescut planta sau animalul a carui carne o consumam. Acest lucru variaza de la o tara la alta. De exemplu, Australia este o tara cu un sol sarac in cobalt si, la un moment dat, s-a confruntat cu epidemii in randul animalelor (in cazul mamiferelor de mici dimensiuni, carenta de cobalt atrage dupa ea moartea rapida, chiar daca animalele au primit in mod regulat restul vitaminelor de care aveau nevoie). Solutia pe care au gasit-o specialistii pentru a evita aceasta problema a fost sa adauge saruri metalice in ratia animalelorcare aveau asemenea carente. In cazul oamenilor, putem avea o sanatate de fier daca vom avea o alimentatie cat mai echilibrata si mai variata, deoarece si cobaltul se asimileaza cel mai usor asa. Studiile au aratat ca persoanele vegetariene convinse au un risc mai mare de a dobandi o carenta de cobalt decat cele care consuma in mod frecvent carne si fructe de mare, deoarece cele mai bune surse de cobalt sunt carnea, rinichii, ficatul, stridiile si scoicile. De asemenea, o cantitate importanta de cobalt se gaseste si laptele proaspat muls, consumat crud. Alte surse de cobalt sunt: spanacul, varza, fasolea si algele marine. Uneori, cobaltul se gaseste si in cereale, dar, din pacate, organismul nu reuseste sa-l asimileze, deoarece in acest caz nu este parte componenta a moleculei de B12.
IN CE SITUATII APAR CARENTELE DE COBALT?
Studiile au aratat ca atunci cand o persoana consuma mult prea multa apa (cu mult peste cei doi litri de apa recomandati zilnic) sau atunci cand consuma prea mult alcool, riscul sa aiba o deficienta de cobalt este destul de crescut. Pe de alta parte, nu s-au inregistrat situatii de supradozare cu acest oligoelement. Specialistii spun ca o cantitate prea mare de cobalt nu prezinta niciun pericol pentru om, ci doar pentru animale. In cazul acestora, cobaltul in exces poate provoca o supraproductie de globule rosii, atac de cord sau hipotiroidism.
8mcg DE COBALT, ACEASTA ESTE CANTITATEA ESTIMATA A FI MAXIMUL NECESARULUI ZILNIC
sursa:revistaplafar.ro
Legatura dintre religie si sanatate
Multe cercetari desfasurate in ultimii ani au ca scop dovedirea existentei unei legaturi intre religie si sanatate. Concluzia este ca o buna medicina poate fi si credinta.
Dar daca cineva isi pierde credinta sau se muta dintr-o confesiune in alta ? Studiile arata ca starea sanatatii se inrautateste daca cineva schimba o confesiune cu standarde morale inalte cu una cu o viziune mai relaxata asupra moralitatii, mentioneaza ABC News.
Cecetarile anterioare au fost dedicate intelegerii legaturii dintre starea sanatatii si credintele si practicile religioase. Astfel, s-a constatat ca persoanele mai aplecate spre religie au o sanatate mai buna.
Ramane de vazut cum este influentata sanatatea de parasirea unei confesiuni sau a a unui grup religios, se mai mentioeaza in articolul citat. Cercetarile in aceasta privinta sunt inca insuficiente.ziare.com
CMU: De ce avem mâinile reci, indiferent de anotimp
Multe persoane, în special femeile, se plâng că au mâinile reci ca gheaţa, indiferent de anotimp. Care sunt cauzele acestui fenomen şi cum ameliorăm simptomele care apar, ne spun specialiştii Centrului Medical Unirea (CMU).
În cazul unor temperaturi scăzute, sunt alimentate prioritar cu sânge inima, rinichii şi creierul, astfel că viteza circulatorie periferică este mai scăzută
“Este vorba despre o circulaţie sanguină deficitară în zonele periferice. Există studii medicale extinse care au arătat că, în prezenţa unor temperaturi scăzute, sunt alimentate prioritar cu sânge inima, rinichii şi creierul, astfel că viteza circulatorie periferică este mai scăzută”, explică Roxana Dumitrescu, medic specialist medicină internă CMU.
Cele mai frecvente cauze ale unei circulaţii periferice deficitare sunt bolile aparatului circulator, ateroscleroza, artrita (arteriopatie obliterantă), cele inflamatorii şi afecţiunile arterelor.
“La nivelul mâinilor, vremea rece şi cea ploioasă pot provoca dureri, furnicături şi fenomenul de cianoză, respectiv colorarea în albăstrui-violaceu a pielii”, arată specialistul CMU. Potrivit acestuia, în unele cazuri poate apărea aşa-numitul fenomen Raynaud, care reprezintă o constricţie a vaselor sanguine şi se caracterizează prin crize paroxistice de paloare, urmate de cianoza şi apoi de înroşirea pielii la nivelul mâinilor în cazul expunerii la frig.
Dr. Roxana Dumitrescu face următoarele recomandări practice pentru reducerea neplăcerilor provocate de fenomenul mâinilor reci:
- purtarea unor haine călduroase;
- exerciţiile fizice regulate, care să îmbunătăţească circulaţia sanguină periferică;
- masajele;
- renunţarea la fumat;
- scăderea consumului de alcool, cafea şi zahăr;
- introducerea mâinilor în apă caldă deoarece ameliorează mult simptomele.
Pentru reglarea circulaţiei periferice pot fi administrate medicamente cu efect vasodilator, specifice fiecărei afecţiuni în parte, însă doar la sfatul medicului.
Ce îţi îmbolnăveşte inima? VEZI cei mai importanţi factori de risc
Legatura dintre religie si sanatate
Multe cercetari desfasurate in ultimii ani au ca scop dovedirea existentei unei legaturi intre religie si sanatate. Concluzia este ca o buna medicina poate fi si credinta.
Dar daca cineva isi pierde credinta sau se muta dintr-o confesiune in alta ? Studiile arata ca starea sanatatii se inrautateste daca cineva schimba o confesiune cu standarde morale inalte cu una cu o viziune mai relaxata asupra moralitatii, mentioneaza ABC News.
Cecetarile anterioare au fost dedicate intelegerii legaturii dintre starea sanatatii si credintele si practicile religioase. Astfel, s-a constatat ca persoanele mai aplecate spre religie au o sanatate mai buna.
Ramane de vazut cum este influentata sanatatea de parasirea unei confesiuni sau a a unui grup religios, se mai mentioeaza in articolul citat. Cercetarile in aceasta privinta sunt inca insuficiente.ziare.com
Dar daca cineva isi pierde credinta sau se muta dintr-o confesiune in alta ? Studiile arata ca starea sanatatii se inrautateste daca cineva schimba o confesiune cu standarde morale inalte cu una cu o viziune mai relaxata asupra moralitatii, mentioneaza ABC News.
Cecetarile anterioare au fost dedicate intelegerii legaturii dintre starea sanatatii si credintele si practicile religioase. Astfel, s-a constatat ca persoanele mai aplecate spre religie au o sanatate mai buna.
Ramane de vazut cum este influentata sanatatea de parasirea unei confesiuni sau a a unui grup religios, se mai mentioeaza in articolul citat. Cercetarile in aceasta privinta sunt inca insuficiente.
CMU: De ce avem mâinile reci, indiferent de anotimp
“Este vorba despre o circulaţie sanguină deficitară în zonele periferice. Există studii medicale extinse care au arătat că, în prezenţa unor temperaturi scăzute, sunt alimentate prioritar cu sânge inima, rinichii şi creierul, astfel că viteza circulatorie periferică este mai scăzută”, explică Roxana Dumitrescu, medic specialist medicină internă CMU.
Cele mai frecvente cauze ale unei circulaţii periferice deficitare sunt bolile aparatului circulator, ateroscleroza, artrita (arteriopatie obliterantă), cele inflamatorii şi afecţiunile arterelor.
“La nivelul mâinilor, vremea rece şi cea ploioasă pot provoca dureri, furnicături şi fenomenul de cianoză, respectiv colorarea în albăstrui-violaceu a pielii”, arată specialistul CMU. Potrivit acestuia, în unele cazuri poate apărea aşa-numitul fenomen Raynaud, care reprezintă o constricţie a vaselor sanguine şi se caracterizează prin crize paroxistice de paloare, urmate de cianoza şi apoi de înroşirea pielii la nivelul mâinilor în cazul expunerii la frig.
Dr. Roxana Dumitrescu face următoarele recomandări practice pentru reducerea neplăcerilor provocate de fenomenul mâinilor reci:
- purtarea unor haine călduroase;
- exerciţiile fizice regulate, care să îmbunătăţească circulaţia sanguină periferică;
- masajele;
- renunţarea la fumat;
- scăderea consumului de alcool, cafea şi zahăr;
- introducerea mâinilor în apă caldă deoarece ameliorează mult simptomele.
Pentru reglarea circulaţiei periferice pot fi administrate medicamente cu efect vasodilator, specifice fiecărei afecţiuni în parte, însă doar la sfatul medicului.
Cele mai frecvente cauze ale unei circulaţii periferice deficitare sunt bolile aparatului circulator, ateroscleroza, artrita (arteriopatie obliterantă), cele inflamatorii şi afecţiunile arterelor.
“La nivelul mâinilor, vremea rece şi cea ploioasă pot provoca dureri, furnicături şi fenomenul de cianoză, respectiv colorarea în albăstrui-violaceu a pielii”, arată specialistul CMU. Potrivit acestuia, în unele cazuri poate apărea aşa-numitul fenomen Raynaud, care reprezintă o constricţie a vaselor sanguine şi se caracterizează prin crize paroxistice de paloare, urmate de cianoza şi apoi de înroşirea pielii la nivelul mâinilor în cazul expunerii la frig.
Dr. Roxana Dumitrescu face următoarele recomandări practice pentru reducerea neplăcerilor provocate de fenomenul mâinilor reci:
- purtarea unor haine călduroase;
- exerciţiile fizice regulate, care să îmbunătăţească circulaţia sanguină periferică;
- masajele;
- renunţarea la fumat;
- scăderea consumului de alcool, cafea şi zahăr;
- introducerea mâinilor în apă caldă deoarece ameliorează mult simptomele.
Pentru reglarea circulaţiei periferice pot fi administrate medicamente cu efect vasodilator, specifice fiecărei afecţiuni în parte, însă doar la sfatul medicului.
Prima cauză de mortalitate în România este reprezentată de bolile cardiovasculare, ele fiind responsabile de 6 din 10 decese. Află care sunt factorii de risc şi cum îţi menţii inima sănătoasă de la specialiştii Centrului Medical Unirea (CMU).
Mergeţi periodic la medic pentru analize de rutină şi evaluarea riscului cardiovascular / FOTO: CMU
Ateroscleroza, adică îngroşarea şi îndurarea peretului arterial, reprezintă principala etiologie a bolilor cardiovasculare.
“Debutul aterosclerozei este precoce, în jurul vârstei de 20-25 ani, evoluţia ei fiind accelerată de expunerea la anumiţi factori care se asociază cu un risc crescut de a dezvolta o boală cardiovasculară”, explică dr. Simona Vasile, medic specialist cardiologie în cadrul CMU.
Probabilitatea de îmbolnăvire sau chiar deces de cauză cardiacă este mai mare cu cât numărul factorilor de risc este mai ridicat.
Potrivit specialistului CMU, factorii de risc cardiovasculari sunt împărtiţi în două categorii:
• factori neinfluenţabili:
- vârsta: bărbaţii peste 45 ani, femeile peste 55 ani sau la menopauză
- sexul masculin: cu menţiunea că femeile fumatoare pierd efectul protector dat de estrogeni
- ereditatea: cei care au rude, inclusiv de gradul 1, cu un eveniment cardiovascular major: angină pectorală, infarct de miocard, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă manifestă, insuficienţă renală, până la 60 ani
• factori de risc influenţabili:
- fumatul, atât activ cât şi pasiv în egală măsură (acesta reduce nu numai speranţa de viaţă, dar şi calitatea vieţii prin scăderea imunităţii, favorizarea apariţiei afecţiunilor pulmonare, cardiovasculare, cutanate, digestive, a neoplaziilor, infertilităţii, crescând riscul de tromboze mai ales la femeile ce folosesc anticoncepţionale orale,
- hipertensiunea arterială, definită ca o valoare a presiunii din vas mai mare de 140/90mmHg
- dislipemia, reprezentată de creşterea nivelului grăsimilor din sânge, adică a colesterolului şi trigliceridelor
- diabetul zaharat, adică excesul de zahăr din sânge
- obezitatea, mai rară cea de cauza endocrină, mai frecvent datorată unui aport alimentar crescut în absenţa activităţii fizice zilnice
- sedentarismul, la care se adaugă stresul, depresia, sindrom inflamator persistent, drogurile.
Metode de menţinere a sănătăţii inimii:
- Alegeţi un stil de viaţă sănătos, cu o alimentaţie bogată în fibre vegetale, săracă în grăsimi, consumând cu moderaţie sare şi alcool
- Slăbiţi, dacă este cazul
- Mergeţi pe jos minimum 30 min. pe zi
- Nu fumaţi
- Mergeţi periodic la medic pentru analize de rutină şi evaluarea riscului cardiovascular
- Controlaţi-vă periodic tensiunea arterială, colesterolul şi glicemia
- Urmaţi cu stricteţe tratamentul prescris
realitatea
Kiwi diminueaza nivelul colesterolului "rau" din sange
Specialiştii în nutriţie spun că kiwi este fructul cu cele mai multe substanţe nutritive. Acest fruct conţine luteină, o substanţă care ajută la reducerea riscului de apariţie a cancerului şi a bolilor de inimă, potrivit Gândul.
Kiwi este considerat a fi, după porumb, fructul cu cea mai bogată sursă de luteină. Conform experţilor, kiwi este fructul cu cele mai multe substanţe nutritive din categoria fructelor importante, conţinând mai multă vitamina C decât o portocală. De asemenea, fructul mai are un conţinut ridicat de vitaminele A şi B6, iar vitamina E din acest fruct protejează celulele organismului de acţiunea dăunătoare a radicalilor liberi.
Radicalii liberi sunt substanţe cu un caracter de reacţie ridicat, care rezultă din metabolismul normal, dar şi în urma expunerii organismului la anumiţi factori din mediul înconjurător, precum fumatul sau radiaţiile ultraviolete. În acelaşi timp, kiwi conţine acid folic, fier, crom şi calciu. Datorită conţinutului de magneziu, kiwi este fructul care încetineşte procesul de îmbătrânire, diminuează nivelul colesterolului "rău" din sânge şi combate stresul şi depresiile.
mediafax
Cum sa nu iti mai sabotezi dieta
Chiar dacă îţi urmezi foarte serios dieta, există greşeli pe care le poţi face fără să ştii, capcane de evitat, prezentate de nutriţionistul Sarah Schenker în dailymail.co.uk
A trecut mai bine de o lună de la Revelion, de când ţi-ai propus să slăbeşti, şi dieta ar fi trebuit să dea rezultate. Şi dacă n-ai dat jos măcar un gram? Probabil că ai făcut una dintre cele mai comune greşeli în materie de diete. Nutriţionistul dr. Sarah Schenker explică cum poţi evita capcanele.
Mânâncă nuci ca gustări
Cercetările au relevat că nucile menţin senzaţia de saţietate mai mult decât biscuiţii şi sunt bogate în fibre. Însă nucile sunt pline de grăsimi saturate. Ar trebui să mănânci o nucă, maxim două şi nu un sac, spune Dr. Schenker.
Cercetările au relevat că nucile menţin senzaţia de saţietate mai mult decât biscuiţii şi sunt bogate în fibre. Însă nucile sunt pline de grăsimi saturate. Ar trebui să mănânci o nucă, maxim două şi nu un sac, spune Dr. Schenker.
Cântăreşte-te zilnic
Fluctuaţiile de greutate se pot datora şi nivelului de apă reţinut în organism şi nu relevă greutatea pierdută. Celmai bine e să te cântăreşti o dată pe săptămână, la aceeaşi oră, fără haine şi după ce ai mers la toaletă.
Fluctuaţiile de greutate se pot datora şi nivelului de apă reţinut în organism şi nu relevă greutatea pierdută. Celmai bine e să te cântăreşti o dată pe săptămână, la aceeaşi oră, fără haine şi după ce ai mers la toaletă.
Consumă multe fructe
Chiar dacă sunt sănătoase, fructele nu te ajută să scazi în greutate. Cercetările arată că zaharurile din fructe (fructoza) nu semnalează corpului aceeaşi senzaţie de saţietate ca zahărul comun, ceea ce înseamnă că rar te poţi sătura cu fructe. Poţi mânca multe fructe, însă combină-le cu ceva proteine, cum ar fi cele din şuncă sau humus, pentru a te simţi plin.
Chiar dacă sunt sănătoase, fructele nu te ajută să scazi în greutate. Cercetările arată că zaharurile din fructe (fructoza) nu semnalează corpului aceeaşi senzaţie de saţietate ca zahărul comun, ceea ce înseamnă că rar te poţi sătura cu fructe. Poţi mânca multe fructe, însă combină-le cu ceva proteine, cum ar fi cele din şuncă sau humus, pentru a te simţi plin.
Băuturi cu multe calorii
Dacă bei capucino şi multe ceaiuri ca să-ţi potoleşti stomacul flămând, ar trebui să ştii că un capucino are 120 de calorii şi 8 grame de grăsime, iar "stropul" de lapte din opt căni de ceai echivalează cu 400 de calorii. Maibine treci pe lapte degresat şi ceai de plante.
Dacă bei capucino şi multe ceaiuri ca să-ţi potoleşti stomacul flămând, ar trebui să ştii că un capucino are 120 de calorii şi 8 grame de grăsime, iar "stropul" de lapte din opt căni de ceai echivalează cu 400 de calorii. Maibine treci pe lapte degresat şi ceai de plante.
Pielea de pui
Carnea albă, de pui sau de curcan, conţine mai puţine calorii decât carnea roşie, doar dacă o consumi fără piele, unde se adună grăsimea. Ca să nu te abaţi de la dietă fără să-ţi dai seama, ai grijă să înlături pieliţa, înainte să găteşti carnea.
Carnea albă, de pui sau de curcan, conţine mai puţine calorii decât carnea roşie, doar dacă o consumi fără piele, unde se adună grăsimea. Ca să nu te abaţi de la dietă fără să-ţi dai seama, ai grijă să înlături pieliţa, înainte să găteşti carnea.
Treci pe băuturi dietetice
Unele studii au relevat că dietele dau rezultate mai bune dacă se ţin fără băuturi cu zero calorii, deoarece îndulcitorii artificali din acestea declanşează procesul de digestie şi te lasă nesatisfăcut şi flămând. Bea mai bine apă plată şi ceai de fructe.
Unele studii au relevat că dietele dau rezultate mai bune dacă se ţin fără băuturi cu zero calorii, deoarece îndulcitorii artificali din acestea declanşează procesul de digestie şi te lasă nesatisfăcut şi flămând. Bea mai bine apă plată şi ceai de fructe.
Salatele cu dressing
O salată poate să aibă acelaşi număr de calorii ca un fel principal, dacă este înecată în dressing. Sosul franţuzesc din magazin conţine cam 70 de calorii la lingură, iar dressing-ul făcut în casă cu ulei şi oţet sau suc de lămâie poate conţine şi 100 de calorii. Ai grijă ca la restaurant să ceri dressing-ul separat.
O salată poate să aibă acelaşi număr de calorii ca un fel principal, dacă este înecată în dressing. Sosul franţuzesc din magazin conţine cam 70 de calorii la lingură, iar dressing-ul făcut în casă cu ulei şi oţet sau suc de lămâie poate conţine şi 100 de calorii. Ai grijă ca la restaurant să ceri dressing-ul separat.
Măsoară seminţele
Seminţele precum cele de dovleac, floarea-soarelui, susan şi cele de in sunt la modă şi foarte sănătoase, consumate în iaurturi, terci de ovăz şi salate. Însă o lingură de seminţe de floarea soarelui conţine 93 de calorii. Aşa că măsoară cu lingura atunci când ţi le pui peste ceva şi nu presăra din ochi.
Seminţele precum cele de dovleac, floarea-soarelui, susan şi cele de in sunt la modă şi foarte sănătoase, consumate în iaurturi, terci de ovăz şi salate. Însă o lingură de seminţe de floarea soarelui conţine 93 de calorii. Aşa că măsoară cu lingura atunci când ţi le pui peste ceva şi nu presăra din ochi.
Produsele îndulcite cu miere sau fructoză
Mierea conţine la fel de multe zaharuri ca zahărul granulat şi mai multe calorii: o linguriţă de miere conţine 49 de calorii, iar una de zahăr, 24. Mai bine ai renunţa la dulciuri. Pofta de dulciuri scade după trei săptămâni de abstinenţă.
Mierea conţine la fel de multe zaharuri ca zahărul granulat şi mai multe calorii: o linguriţă de miere conţine 49 de calorii, iar una de zahăr, 24. Mai bine ai renunţa la dulciuri. Pofta de dulciuri scade după trei săptămâni de abstinenţă.
Mâncărurile pentru cură
Mâncărurile cu mai puţină grăsime sunt pline de zahăr, iar cele fără zăhăr conţin mult concentrat de fructe şi, pentru că avem senzaţia că ne fac bine, mâncăm mai mult. Analizează cu atenţie eticheta şi vezi care este cu adevărat diferenţa între varianta dietetică şi cea normală a produsului. S-ar putea să fii mai bine dacă optezi pentru produsul în variantă normală pentru a te răsfăţa ocazional.
Mâncărurile cu mai puţină grăsime sunt pline de zahăr, iar cele fără zăhăr conţin mult concentrat de fructe şi, pentru că avem senzaţia că ne fac bine, mâncăm mai mult. Analizează cu atenţie eticheta şi vezi care este cu adevărat diferenţa între varianta dietetică şi cea normală a produsului. S-ar putea să fii mai bine dacă optezi pentru produsul în variantă normală pentru a te răsfăţa ocazional.
Fără grăsimi
Corpul are nevoie de o anumită cantitate de grăsime pentru a funcţiona corect, iar grăsimea te ajută să te simţi plin mai mult timp. Un studiu al Universităţii din Alabama a relevat că puţină grăsime consumată în timpul dietei ajută la scăderea în greutate. Nu renunţa complet la grăsimi în timpul curei, dar optează pentru mese variate.
Corpul are nevoie de o anumită cantitate de grăsime pentru a funcţiona corect, iar grăsimea te ajută să te simţi plin mai mult timp. Un studiu al Universităţii din Alabama a relevat că puţină grăsime consumată în timpul dietei ajută la scăderea în greutate. Nu renunţa complet la grăsimi în timpul curei, dar optează pentru mese variate.
mediafax
Germenii - magicienii sanatatii
MINERALE USOR DIGERABILE
Pentru a-ti mari rezistenta sistemului imunitar, pentru a te reface dupa o suferinta, pentru a fi la adapost de altele, stii ca ai nevoie de minerale. Dar sursele de minerale sunt adesea problematice, din cauza ca asimilarea lor nu e intotdeauna naturala. De cate ori ai facut, de exemplu, tratament cu suplimente de fier si te-ai trezit ca n-a avut mare efect din cauza ca se elimina la fel de repede cum il luai? Semintele proaspat germinate contin toate mineralele esentiale, inclusiv seleniul si zincul. In germeni sunt activi acizii nucleici ADN si ARN, pentru ca ei se comporta ca niste fiinte vii si, astfel, transporta mult mai mai usor. Nu mai vorbim de pret. usor toate elementele continute in interiorul corpului. Este ca si cum acestea ar fi partial digerate si vor fi, astfel, mult mai usor absorbite de organism.
PURIFICATORI NATURALI
Din cauza aditivilor artificiali, unui mod de viata plin de stres si meselor neregulate, digestia a incetat de mult sa mai fie un proces usor si natural in epoca noastra. Cercetatorii nutritionisti au aratat faptul ca digestia este foarte mult ajutata de enzimele active care se gasesc din abundenta in plantele care incep sa incolteasca. Practic, nivelul de enzime vii dintr-o plantuta care da sa creasca se mareste de pana la 20 de ori! O dieta saraca in enzime face ca hrana sa se miste cu greutate de-a lungul canalului digestiv. O parte din ea ramane in intestine, unde incepe sa se descompuna si sa fermenteze. Pentru a se purifica de aceste reziduuri, organismul duce o lupta adesea epuizanta, care conduce la oboseala cronica si slabirea imunitatii. Enzimele active din germeni ne scapa de toate aceste probleme.
SURSA DE PROTEINE
Iubitorii de animale care aleg sa fie vegetarieni vor afla o veste buna odata cu descoperirea germenilor. Nu mai trebuie sa-si faca griji pentru sursele de proteine. Cercetatorii au descoperit ca germenii de porumb, de exemplu, au o valoare proteica ce o depaseste pe aceea a unei fripturi de vitel! Si se digera, oricum, mult mai usor. Nu mai vorbim de pret.
100 GRAME DE GERMENI DE GRAU CONTIN 1050 MG DE FOSFOR, 342 MG DE MAGNEZIU SI 71 MG DE CALCIU
sursa:revistaplafar.ro
CANTITATEA ZILNICA RECOMANDATA
Cercetarile de pana acum nu au stabilit, in mod clar, un dozaj minim sau maxim in cazul cobaltului. Nivelul de cobalt din alimente este insa in stransa legatura cu solul in care a crescut planta sau animalul a carui carne o consumam. Acest lucru variaza de la o tara la alta. De exemplu, Australia este o tara cu un sol sarac in cobalt si, la un moment dat, s-a confruntat cu epidemii in randul animalelor (in cazul mamiferelor de mici dimensiuni, carenta de cobalt atrage dupa ea moartea rapida, chiar daca animalele au primit in mod regulat restul vitaminelor de care aveau nevoie). Solutia pe care au gasit-o specialistii pentru a evita aceasta problema a fost sa adauge saruri metalice in ratia animalelorcare aveau asemenea carente. In cazul oamenilor, putem avea o sanatate de fier daca vom avea o alimentatie cat mai echilibrata si mai variata, deoarece si cobaltul se asimileaza cel mai usor asa. Studiile au aratat ca persoanele vegetariene convinse au un risc mai mare de a dobandi o carenta de cobalt decat cele care consuma in mod frecvent carne si fructe de mare, deoarece cele mai bune surse de cobalt sunt carnea, rinichii, ficatul, stridiile si scoicile. De asemenea, o cantitate importanta de cobalt se gaseste si laptele proaspat muls, consumat crud. Alte surse de cobalt sunt: spanacul, varza, fasolea si algele marine. Uneori, cobaltul se gaseste si in cereale, dar, din pacate, organismul nu reuseste sa-l asimileze, deoarece in acest caz nu este parte componenta a moleculei de B12.
IN CE SITUATII APAR CARENTELE DE COBALT?
Studiile au aratat ca atunci cand o persoana consuma mult prea multa apa (cu mult peste cei doi litri de apa recomandati zilnic) sau atunci cand consuma prea mult alcool, riscul sa aiba o deficienta de cobalt este destul de crescut. Pe de alta parte, nu s-au inregistrat situatii de supradozare cu acest oligoelement. Specialistii spun ca o cantitate prea mare de cobalt nu prezinta niciun pericol pentru om, ci doar pentru animale. In cazul acestora, cobaltul in exces poate provoca o supraproductie de globule rosii, atac de cord sau hipotiroidism.
8mcg DE COBALT, ACEASTA ESTE CANTITATEA ESTIMATA A FI MAXIMUL NECESARULUI ZILNIC
sursa:revistaplafar.ro
Cele mai sanatoase 105 Alimente
Nutriţioniştii germani au răspunsul!
Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 105 alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.
Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 105 alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.
Piele/păr
1. Pepenele:Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat : Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul :Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.
4. Orzul :Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul :Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul :Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
1. Pepenele:Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat : Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul :Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.
4. Orzul :Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul :Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul :Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
7. Muştarul :Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Rinichi
8.Sfecla roşie :Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele : Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele : Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie: Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia:Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră: Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată: Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca:E folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
Rinichi
8.Sfecla roşie :Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele : Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele : Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie: Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia:Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră: Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată: Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca:E folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul: Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.
Oase
Oase
18. Migdalele:Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul:Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul:Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara: Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligoelemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
19. Spanacul:Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul:Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara: Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligoelemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza:Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Intestine/stomac
Intestine/stomac
23. Tinctura de fenicul: Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul:Stimulează digestia.
25. Mango:Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul:Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul:Ameliorează indigestia.
24. Păstârnacul:Stimulează digestia.
25. Mango:Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul:Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul:Ameliorează indigestia.
28. Soia:Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile:Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.
Ficat
29. Nucile:Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.
Ficat
30. Anghinarea:Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.
31. Sucul de ridiche: Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida:Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere:E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale):E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia:Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele:Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta:Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure:Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat:Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate. Creier
31. Sucul de ridiche: Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida:Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere:E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale):E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia:Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele:Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta:Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure:Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat:Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate. Creier
40. Lintea:Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa: Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte: Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea:Creşte puterea de concentrare.
44. Oul:E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado: E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
41. Quinoa: Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte: Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea:Creşte puterea de concentrare.
44. Oul:E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado: E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele:Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza,vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele:Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
48. Stafidele:Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele: Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.
48. Stafidele:Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele: Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.
50. Mazărea:E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde: Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Ochi
52. Castanul sălbatic:Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica: Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb:Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel: Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca: Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia: Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58.Iarba de silur(Euphrasia Officinalis):Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină:Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii:Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
61. Pătlagina:Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele:Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus:Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul:Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator. 65. Rozmarin:Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.
51. Salata verde: Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Ochi
52. Castanul sălbatic:Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica: Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb:Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel: Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca: Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia: Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58.Iarba de silur(Euphrasia Officinalis):Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină:Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii:Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
61. Pătlagina:Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele:Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus:Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul:Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator. 65. Rozmarin:Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.
Inima
66.Varza:Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli:Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea: Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele: Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge. În plus, au şi puţine calorii.
70. Morcovul:Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele: Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa:Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul: Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic:Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul:Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea:Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline:Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul:Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul:Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.
80. Cartofii: Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika: Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile:Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele:Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele:Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră: O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne tulburările de ritm cardiac.
66.Varza:Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli:Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea: Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele: Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge. În plus, au şi puţine calorii.
70. Morcovul:Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele: Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa:Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul: Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic:Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul:Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea:Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline:Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul:Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul:Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.
80. Cartofii: Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika: Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile:Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele:Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele:Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră: O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne tulburările de ritm cardiac.
86. Coacăzele:Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C,B,D şi E,sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura: Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele:Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive,ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul:Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile:Au multe vitamine şi oligoelemente care protejează inima.
91. Cireşele:Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba:Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul: Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake:Reduce colesterolul.
95. Prunele: Previn tromboza.
96. Curmalele:Sunt bogate în fier,calciu şi potasiu.Reduc tensiunea arterială,protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele:Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul:Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul:Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute:Previne creşterea zahărului din sânge,care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii
101. Smochinele: contin vitaminele din grupa B, minerale, potasiu, magneziu, fier, foarte mult calciu, zinc precum si oligoelemente importante: fluor pentru intarirea dentitiei si seleniu pentru intarirea sistemului imunitar.
87. Zmeura: Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele:Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive,ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul:Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile:Au multe vitamine şi oligoelemente care protejează inima.
91. Cireşele:Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba:Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul: Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake:Reduce colesterolul.
95. Prunele: Previn tromboza.
96. Curmalele:Sunt bogate în fier,calciu şi potasiu.Reduc tensiunea arterială,protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele:Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul:Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul:Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute:Previne creşterea zahărului din sânge,care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii
101. Smochinele: contin vitaminele din grupa B, minerale, potasiu, magneziu, fier, foarte mult calciu, zinc precum si oligoelemente importante: fluor pentru intarirea dentitiei si seleniu pentru intarirea sistemului imunitar.
102. Nuci braziliene: magneziu, fosfor, acid folic, calciu potasiu precum si continut mare de seleniu – care contribuie la reducerea riscului de cancer (mai ales de prostata) si de boli cardiovasculare. Proteinele, aminoacizii esenţiali apropie nucile de Brazilia de carne sau peşte, tocmai de aceea consumul lor este binevenit în perioadele de post.
103. Caju: contine acidul oleic care este vestit pentru efectele benefice asupra sistemului cardio-vascular. Este bogat in vitaminele B1 (0,63 mg/100 g), B2 (0,26 mg/100 g), B3 (10,1 mg/100 g) si vitamina E (0,78 mg/100 g), antioxidant benefic sistemului cardiovascular. Magneziul continut de caju (270 mg/100 g) poate diminua intensitatea migrenelor, poate reduce tensiunea arteriala, problemele de respiratie. Fosforul (375 mg/100 g) este important pentru sistemul osos si dinti.
104. Susan-seminte sau halva:continut bogat de cupru,mangan,calciu, magneziu, fier, zinc, fosfor,vitamina B1 si fibre.
105. Miere de albine: fara comentarii
103. Caju: contine acidul oleic care este vestit pentru efectele benefice asupra sistemului cardio-vascular. Este bogat in vitaminele B1 (0,63 mg/100 g), B2 (0,26 mg/100 g), B3 (10,1 mg/100 g) si vitamina E (0,78 mg/100 g), antioxidant benefic sistemului cardiovascular. Magneziul continut de caju (270 mg/100 g) poate diminua intensitatea migrenelor, poate reduce tensiunea arteriala, problemele de respiratie. Fosforul (375 mg/100 g) este important pentru sistemul osos si dinti.
104. Susan-seminte sau halva:continut bogat de cupru,mangan,calciu, magneziu, fier, zinc, fosfor,vitamina B1 si fibre.
105. Miere de albine: fara comentarii
sursa: http://www.sanatateanaturista.com
ALOE - remediul de slabit dupa sarbatori
Este una dintre plantele medicinale cele mai folosite in prezent si, totodata, este si una din cele mai cunoscute ierburi de leac din toate timpurile. Mentionata in Biblie, in papirusurile egiptene sau in tablitele de lut sumeriene, folosirea acestui leac are o vechime mai mare de 4000 de ani.
Nici o mirare, avand in vedere efectul extraordinar DETOXIFIANT al plantei, atat de puternic si de complex ca actiune, incat este aplicat cu succes, de la diabet si de la bolile tumorale, pana in curele de slabire, unde are o eficienta fenomenala, asa cum vom vedea. Inainte insa de a vorbi despre utilizarile sale terapeutice, sa vedem, in cele ce urmeaza, ce este, cum se administreaza si ce tipuri de aloe folosim.
Descrierea plantei
Aloe este o planta sub-tropicala, din aceeasi familie cu usturoiul, crinul sau laleaua. Creste spontan pe tot teritoriul Africii si in zona sudica a Rusiei. De fapt, exista pe
ste 250 de specii de aloe (dupa unii specialisti chiar peste 300), toate avand in comun frunzele carnoase si pline de seva, preferinta pentru caldura si adaptarea extraordinara la perioadele secetoase indelungate. Se pare ca numele de "aloe" provine din dialectele arabe, unde "aloeh" inseamna "seva amara".
Majoritatea speciilor de aloe cu intrebuintari medicinale au pana la un metru si jumatate inaltime, 12-14 frunze carnoase, cu o greutate care poate ajunge pana la 1,5 kilograme, iar florile sunt de diverse culori, de la alb-galbui, pana la rosu intens sau chiar violet.
Ce plante folosim in terapie
Din multitudinea de specii de aloe, patru sunt cunoscute ca avand efecte medicinale deosebite. Acestea sunt:
* Aloe barbadensis (cunoscuta si ca Aloe vulgaris) - a fost denumita, in scopuri comerciale, chiar Aloe vera, adica adevarata aloe, o denumire meritata doar partial, pentru ca vom vedea ca are cateva surate care o depasesc la multe capitole, in domeniul eficientei terapeutice. Aloe barbadensis are doua varietati: cea verde, folosita in cultura, care trebuie sa creasca vreme de 5 ani pana ajunge la maturitate, si cea albastruie, care creste mai frecvent in ghivece, in apartament, si care are un ritm mai rapid de maturizare, putand fi folosita in scopuri terapeutice dupa doar trei ani.
* Aloe arborescens - creste spontan in zonele calde si semidesertice din Rusia, avand dimensiuni impresionante, apropiate de cele ale unui arbore, de unde si numele. Efectele sale medicinale au fost remarcate de cercetatorii rusi, mai ales pentru uzul extern, planta fiind folosita contra afectiunilor oftalmologice si a celor cutanate.
* Aloe socotrina - isi trage numele de la insula Socotra, care a fost cucerita in antichitate de Alexandru Macedon, chiar pentru culturile sale cu aceasta specie de aloe, care este fenomenala pentru vindecarea ranilor si combaterea infectiilor. Aceasta specie se pare ca a fost folosita, impreuna cu mirul, chiar de catre Iosif din Arimateea, la spalarea trupului lui Iisus, dupa rastignire. Pana nu demult, cand marketingul agresiv a promovat Aloe barbadensis, mai usor de aclimatizat si de cultivat, Aloe socotrina a fost specia cea mai folosita.
* Aloe ferox - se mai numeste si Aloe amara, deoarece are gustul amar si, totodata, actiunea detoxifianta cea mai intensa dintre toate speciile de aloe. Aloe ferox este si varietatea cea mai folosita in Africa de Sud (care este zona de origine a tuturor speciilor de aloe), dar si in Japonia, in China, in Corea. Aceasta specie va fi, de fapt, "vedeta" urmatorilor ani, ea fiind deja folosita cu predilectie in studiile clinice mai recente.
Preparare si administrare
De la aloe se folosesc, in principal, gelul, adica lichidul translucid, cu gust salciu, extras din partea carnoasa a frunzelor, si sucul de culoare galbena, amar si foarte bogat in rasini, extras din partea pieloasa a frunzelor. Mai rar, se foloseste si frunza uscata, care este bogata in fibre nedigerabile. Aceste produse
le gasim in prezent in toate magazinele si farmaciile noastre naturiste, conditionate in cateva forme de administrare, despre care vom vorbi in continuare:
Capsulele cu aloe
Contin sucul de culoare galbena, uscat pe cale naturala, in jet de aer, pana cand se formeaza niste cristale chihlimbarii, foarte concentrate in principii active, care poarta numele de aloe cristalizata. Produsul este ambalat in capsule a cate 400-500 mg fiecare, care se administreaza contra obezitatii, diabetului, tensiunii arteriale, pentru intarirea imunitatii, ca adjuvant in boala canceroasa etc. De regula, se iau 2-3 capsule de aloe pe zi, in cure de 30 de zile, urmate de 15 zile de pauza. In mod exceptional, in curele de slabire se pot lua 4-6 capsule pe zi, dar nu mai mult de 14 zile, pentru ca procesele de eliminare devin adesea atat de intense, incat poate aparea o pierdere prea mare de minerale esentiale (cum ar fi potasiul, magneziul) din organism.
Gelul de aloe pentru uz intern
Este considerabil mai slab ca actiune terapeutica decat aloe cristalizata, deoarece nu contine substantele amare, care sunt esenta actiunii vindecatoare a plantei. In schimb, este mai bine tolerat de catre organism. Gelurile de aloe pentru uz intern sunt obtinute prin presarea frunzelor proaspete, sucul translucid si salciu extras din partea carnoasa fiind conservat apoi prin pasteurizare sau prin adaugarea de conservanti. De regula, se iau cate 50 ml de gel, pe stomacul gol, de doua ori pe zi, pentru a imbunatati digestia, pentru a preveni si combate candidoza si alte infectii cu fungi, pentru tratarea hiperaciditatii si a colitei, a sindromului colonului iritabil.
Vinul din aloe
De mai bine de o suta de ani, planta de aloe este cultivata si la noi in tara, in ghivece. Aloe cultivat in ghiveci nu secreta in cantitati foarte mari principiile active vindecatoare, care sunt sintetizate in mod normal in climatul sau natural, sub-tropical, dar are, totusi, o actiune tonica si drenoare considerabila. Medicina populara romaneasca recomanda asa-numitul vin de aloe, obtinut astfel: Frunzele de aloe (recoltate numai de la plante in varsta de peste 3 ani, neudate timp de 5 zile) se taie marunt sau se trec prin masina de tocat carne. Sase linguri din pasta rezultata se pun intr-un borcan de sticla in care se mai adauga: noua linguri de miere de albine poliflora si un pahar de vin rosu. Se omogenizeaza bine amestecul, apoi borcanul se acopera cu capac si se pune la macerat timp de o saptamana, la loc intunecos, racoros si uscat. Produsul obtinut are o valabilitate de 4-6 saptamani. Din el se ia cate o lingura, de catre adulti, si o lingurita, de catre copii, cu o ora inaintea meselor principale. Cura cu acest preparat se tine timp de 2-4 saptamani si are o actiune favorabila contra indigestiei, candidozei digestive, acneei, bolilor de piele in general.
Gelul de aloe pentru uz extern
Se obtine din sucul de aloe cristalizat, care este dizolvat intr-o masa de excipienti, formand o pasta translucida, cu nuanta galbuie si cu miros nu foarte placut, dar care compenseaza din plin prin calitatile sale terapeutice. (Gelurile "de aloe" pentru uz extern, cu miros foarte placut sau lipsite de miros, de regula, contin fie cantitati insuficiente de aloe, fie partea de planta mai putin activa din punct de vedere terapeutic.) Rezinele (rasinile) din aloe, care ii dau mirosul caracteristic (de sulf, de lesie), au o actiune puternic antiseptica, eficienta in herpesul bucal si genital, contra arsurilor, oparelilor si degeraturilor, contra psoriazisului etc.
Samponul cu aloe
Este un sampon fitoterapeutic, foarte concentrat, prezentat sub forma de pasta, si nu ca lichid, cum sunt sampoanele obisnuite. Contine acelasi extract cristalizat de aloe, avand, la fel ca si gelul, un miros caracteristic, de rezine, dar si un efect extraordinar pentru par si scalp. Acest sampon favorizeaza cresterea mai rapida a firelor, previne slabirea radacinii parului, combate infectiile fungice la nivelul capului si aparitia matretii.
Tratamente preventive
* Guta - putine remedii se pot compara cu aloe, pentru eliminarea excesului de acid uric din organism. Se administreaza capsulele cu suc de aloe cristalizat, cate 3-4 pe zi, in cure de doua saptamani, dupa care se fac doua saptamani de pauza, apoi tratamentul se poate relua. Este un tratament recomandat mai ales persoanelor care au alimentatie hiper-proteica, care au probleme reno-urinare ce impiedica eliminarea normala a ureei, precum si celor care au avut antecedente de guta in familie.
* Cancer de colon - la acest capitol, atat aloe cristalizata, cat si gelul de aloe sunt adevarate elixiruri. Cristalele amare de aloe pun colonul la treaba, impiedicand aparitia constipatiei, proliferarea celulelor maligne in colon (au si efect antioxidant), precum si aparitia florei anormale. Se administreaza sub forma de capsule, cate 3 pe zi, pe stomacul gol, in cure de doua saptamani. Cura se repeta o data la 2 luni. Gelul de aloe are si el un efect important de normalizare a florei intestinale (favorizeaza dezvoltarea bacteriilor prietenoase), aducand in plus o actiune antiinflamatoare. Se administreaza cate 50 ml pe zi, in cure de 3-4 saptamani, care se fac de doua ori pe an.
* Cancer de piele - folosita intern si extern, aloe are un efect de prevenire a diferitelor forme de cancer de piele. Intern, se administreaza aloe cristalizata, cate 1-2 grame pe zi, avand efect antioxidant si detoxifiant puternic. Direct pe piele, se foloseste gelul pentru uz extern de aloe, care se aplica dupa fiecare expunere la soare sau la radiatii. Studii facute inca din anii 60, in Uniunea Sovietica, sub conducerea eminentilor medici N. Nordvinov si B. Rostotsky, au aratat ca folosirea acestei plante previne aparitia cancerului de piele chiar si la persoanele direct expuse la materiale radioactive si care au suferit arsuri, produse de radiatii, de gradele II si III.
* Diabet - se administreaza gelul de aloe pentru uz intern, cate 50-100 ml pe zi, intre mese, pentru stabilizarea glicemiei, pentru evitarea suprasolicitarii pancreasului. In zonele din Asia, unde aloe este folosita chiar ca... aliment, marii consumatori ai acestei plante sunt practic imuni la diabet, chiar in conditiile unui regim alimentar cu multi hidrati de carbon, unii dintre acestia in forma rafinata (din zahar, din faina alba etc.).
* Tromboflebita - un studiu facut in laboratoarele Facultatii de Medicina din Texas, Statele Unite, a aratat ca animalele de experienta tratate cu aloe sunt mult mai putin predispuse spre tromboflebita, dar si spre alte afectiuni venoase (varice, fragilitate a peretilor venosi). Se administreaza capsule cu aloe, cate 2-3 pe zi, in cure de 14 zile, urmate de 10 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
Tratamente interne
* Imunitate - o cercetare facuta intr-un spital din Coreea de Sud a demonstrat ca substantele amare din aloe imbunatatesc imunitatea. Mai precis, aloe administrata intern creste productia de celule ale sistemului imunitar (NKC monocite) si le face mai active. Asadar, pentru marirea imunitatii, tineti cure cu o durata de 4-6 saptamani, timp in care veti lua cate 2-3 capsule de aloe, la doua ore dupa masa.
* Constipatie - In cazul acestei afectiuni, actiunea plantei este uimitor de ampla, avand efecte la mai mult de 70% dintre cei care au luat extractul cristalizat. Se administreaza capsulele cu aloe, cate 1-2 luate de trei ori pe zi, pe stomacul gol, dimineata, la pranz si seara.
* Diabet - cinci substante descoperite in aloe, numite fitosteroli, au efecte foarte puternice contra diabetului. Cercetatorii japonezi condusi de dr. M. Tanaka au demonstrat, printr-un studiu de medicina experimentala facut in 2006, ca 50 ml de gel de aloe administrat zilnic duce la scaderea si stabilizarea glicemiei. O alta cercetare pe pacienti umani, facuta in spitale din India, in anul 2008, a aratat ca doar doua capsule de aloe (a cate 500 mg fiecare), administrate zilnic, opresc evolutia diabetului de tip II.
* Arsuri gastrice, gastrita hiperacida - gelul de aloe pentru uz intern, baut pe stomacul gol, inainte de masa, s-a dovedit extrem de eficient, inca din... antichitate. De regula, se iau 2-3 linguri (16-24 de ml), de trei ori pe zi, pentru reducerea senzatiei de arsura si durere acuta din epigastru, pentru protejarea epiteliilor gastrice si, nu in ultimul rand, pentru calmarea starilor emotionale fierbinti, care conduc la aparitia crizelor de gastrita.
* Adjuvant in cancerul pulmonar - inca din anul 1989, cercetatorii de la Institutul Medical din Okinawa, Japonia, au raportat descoperirea a trei substante cu efect antitumoral in aloe. Cercetatorii au concluzionat ca aloe ajuta la incetinirea sau chiar stoparea evolutiei tumorilor pulmonare, dar si la prevenirea aparitiei acestora. Se administreaza gelul de aloe pentru uz intern, din care se iau cate 50 ml zilnic, precum si capsulele cu aloe, cate 2-3 pe zi.
* Adjuvant in leucemie - studiul japonez anterior mentionat, precum si un studiu de medicina facut intr-un institut american, in anul 1991, demonstreaza faptul ca un compus din aloe, numit manoza, existent atat in gelul cat si in extractul cristalizat din sucul acestei plante, are efecte favorabile in leucemie. Se tin cure alternative, de cate doua saptamani, in care se administreaza gelul de aloe, cate 100 ml pe zi, respectiv capsule cu aloe, cate 2-4 pe zi.
* Candidoza digestiva, adjuvant in candidoza pulmonara - se fac in alternanta cure cu gel de aloe, din care se iau cate 50-100 ml pe zi, si cu extract cristalizat de aloe, din care se iau cate 1200-1800 mg pe zi, ambele avand efect anticandidozic. Zaharurile din aloe ajuta la proliferarea bifidobacteriilor din colon, care inhiba dezvoltarea in exces a candida. In plus, extractul cristalizat de aloe este un puternic stimulent imunitar, care va ajuta organismul sa tina singur sub control infectia.
Recomandari externe
* Psoriazis - se aplica gelul de aloe pentru uz extern, pe portiunile de piele afectate de psoriazis. Are efecte antiinflamatoare, reduce intensitatea eventualelor senzatii de mancarime, fiind printre putinele remedii de uz extern pentru aceasta afectiune. Iarna si pe tot sezonul rece, este utila pentru pacientii cu psoriazis si cura interna cu aloe (cate 2-3 capsule pe zi), corelata cu un regim alimentar vegetarian, cu cat mai multe legume si fructe nepreparate termic.
* Arsuri - putine remedii alopate sau naturiste se pot compara ca eficienta, in acest domeniu, cu aloe, care vindeca rapid, estetic, si cu mai putina suferinta arsurile. In arsurile usoare, de gradele I si II, un prim ajutor foarte eficient este o frunza proaspata de aloe, despicata in prealabil in doua, aplicata pe locul afectat. Pentru vindecarea arsurilor mai serioase, se recomanda gelul de aloe pentru uz extern (care contine extract cristalizat de aloe), care se aplica direct pe zona afectata, dezinfectata in prealabil cu un pic de tinctura de arnica. Tratamentul dureaza pana la disparitia completa a inflamatiei si epitelizarea completa a zonei afectate.
* Degeraturi - in anul 1980, medicul John Heggars de la Spitalul de Arsi din Chicago a demonstrat ca preparatele cu extract cristalizat de aloe sunt mai eficiente contra degeraturilor si arsurilor de pana la gradul III de... sase ori decat orice alt preparat cunoscut in acea vreme. Contra degeraturilor, se aplica, de 2-3 ori pe zi, gelul de aloe pentru uz extern, in pelicula groasa, pana la completa vindecare.
* Leziuni produse de iradiere - studii facute atat in Uniunea Sovietica, cat si in Statele Unite, confirma ca toate leziunile produse de radiatiile ultraviolete, dar si de radiatiile din spectrul gama sau X sunt de aproximativ cinci ori mai rapid vindecate, daca se aplica gelul de aloe pentru uz extern.
* Adjuvant in herpes - se aplica pe leziunile herpetice gelul de aloe, in pelicula groasa, de 3-6 ori pe zi. Concomitent, se iau cate 3-4 capsule de aloe pe zi, pentru efectul antiviral. Este un tratament simplu, care previne suprainfectarea, reduce durerea si usturimea, grabeste considerabil timpul de vindecare. Acelasi tratament este valabil si in cazul Zonei Zoster.
* Caderea parului - studii recente au demonstrat ca sampoanele si gelul cu aloe cristalizata aplicat la radacina parului au efecte de oprire a caderii acestuia. Probabil, aceasta actiune se datoreaza inhibarii de catre aloe a actiunii dihidrotestosteronului, un hormon care slabeste radacina parului si duce la caderea acestuia.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu aloe
* Femeile insarcinate nu vor consuma aloe, deoarece poate stimula contractiile uterului. Nici femeile care alapteaza si copiii pana la 3 ani nu vor lua aceasta planta. * Extractul cristalizat de aloe vera este contraindicat in cazurile de gastrita acuta si de ulcer gastric, precum si pentru pacientii cu colita de fermentatie, cu diaree cronica, cu sindromul colonului iritabil, cu ileon. * In curele de slabire, capsulele cu aloe nu vor fi supradozate, deoarece pot duce la diaree, la scaderi prea rapide in greutate si, de asemenea, pot duce la pierderea in exces de minerale, provocand deficit de potasiu (hipokaliemie) sau magneziu.
La noi in tara, samponul si gelul de aloe pentru uz extern sunt produse de catre firma Vitalia K, din Ploiesti. Capsulele de Aloe ferox sunt produse de catre "Herbagetica", din judetul Brasov. Toate acestea le puteti gasi in farmaciile si in magazinele naturiste sau le puteti comanda de la distribuitorul autorizat la telefoanele 0745/43.58.77., 0788/52.16.06. sau vizitand magazinul www.herbauniversal.ro
_______________________
Aloe ferox si kilogramele in plus
Dintre toate speciile de aloe, Aloe ferox are efectele cele mai puternice in curele de slabire. De ce? Pentru ca substantele amare pe care le contine in mari cantitati au un efect detoxifiant extrem de intens. Atat de intens, incat tratamentul pentru slabit cu aceasta planta va fi facut cu unele precautii. Mai precis, extractul cristalizat din aceasta planta va fi administrat in doze moderate, crescute progresiv, pentru a nu pierde kilograme prea brusc si pentru a nu perturba sistemul cardiac sau nervos. Aceasta specie de aloe actioneaza contra obezitatii si supraponderalitatii pe trei cai simultan:
1. Are efecte laxative si diuretice puternice, printre cele mai puternice dintre remediile din flora mondiala, care aduc dupa sine o scadere masiva in greutate, pe seama eliminarii materiilor reziduale si a apei in exces din tesuturi. Aceasta actiune este vizibila intr-un timp destul de scurt (maximum doua saptamani), ceea ce face ca acest remediu sa aiba un succes deosebit in randul persoanelor care se lupta cu kilogramele in plus.
2. Inhiba apetitul alimentar - desi plantele amare stimuleaza in general pofta de mancare, substantele rasinoase din aloe au un efect contrar, la cele mai multe persoane scazand apetitul, mai ales la administrarea sistematica, pe perioade mai lungi de timp.
3. Mareste usor rata metabolismului - studiile de medicina experimentala au aratat ca administrarea extractului cristalizat de aloe conduce la arderea mai multor calorii de catre organism, pe seama proceselor digestive, a proceselor de eliminare etc.
In plus, administrarea de aloe cristalizata creste productia de colagen din organism, asa cum o arata un studiu corean recent. Or, colagenul este cel care da elasticitate pielii si ne ajuta sa nu aratam inestetic, ca si cum ne-ar fi ramas pielea larga, dupa slabitul rapid. Totul este ca aceasta planta sa fie administrata din timp si sistematic.
Totusi, trebuie tinut cont ca acest remediu se ia in doze moderate si corelat cu un regim alimentar echilibrat, cu mai putine calorii. In Occident exista moda administrarii in mari cantitati a acestei plante, care produce o purgatie puternica, ceea ce va duce la o scadere foarte brusca, cu adevarat spectaculoasa, in greutate, dar asociata cu deshidratare, cu pierderea de potasiu si de magneziu, cu dezechilibre care pot merge pana la hipotensiune si aritmii cardiace.
In curele de slabire, Aloe ferox se administreaza sub forma de capsule, cate 2-4 pe zi, doza fiind ajustata in functie de tranzitul intestinal. Daca aveti predispozitie spre constipatie, doza va fi cea maxima, dar va fi redusa prompt daca aveti mai mult de patru-cinci scaune pe zi. De regula, o cura tine 2 saptamani, dupa care se fac 5-7 zile de pauza, iar apoi tratamentul se poate relua. Si inca un truc: luati fiecare pastila de aloe cu o cana de ceai caldut de chimen, rozmarin sau cimbrisor, vor completa excelent actiunea depurativa.
Nici o mirare, avand in vedere efectul extraordinar DETOXIFIANT al plantei, atat de puternic si de complex ca actiune, incat este aplicat cu succes, de la diabet si de la bolile tumorale, pana in curele de slabire, unde are o eficienta fenomenala, asa cum vom vedea. Inainte insa de a vorbi despre utilizarile sale terapeutice, sa vedem, in cele ce urmeaza, ce este, cum se administreaza si ce tipuri de aloe folosim.
Descrierea plantei
Aloe este o planta sub-tropicala, din aceeasi familie cu usturoiul, crinul sau laleaua. Creste spontan pe tot teritoriul Africii si in zona sudica a Rusiei. De fapt, exista pe
Majoritatea speciilor de aloe cu intrebuintari medicinale au pana la un metru si jumatate inaltime, 12-14 frunze carnoase, cu o greutate care poate ajunge pana la 1,5 kilograme, iar florile sunt de diverse culori, de la alb-galbui, pana la rosu intens sau chiar violet.
Ce plante folosim in terapie
Din multitudinea de specii de aloe, patru sunt cunoscute ca avand efecte medicinale deosebite. Acestea sunt:
* Aloe barbadensis (cunoscuta si ca Aloe vulgaris) - a fost denumita, in scopuri comerciale, chiar Aloe vera, adica adevarata aloe, o denumire meritata doar partial, pentru ca vom vedea ca are cateva surate care o depasesc la multe capitole, in domeniul eficientei terapeutice. Aloe barbadensis are doua varietati: cea verde, folosita in cultura, care trebuie sa creasca vreme de 5 ani pana ajunge la maturitate, si cea albastruie, care creste mai frecvent in ghivece, in apartament, si care are un ritm mai rapid de maturizare, putand fi folosita in scopuri terapeutice dupa doar trei ani.
* Aloe socotrina - isi trage numele de la insula Socotra, care a fost cucerita in antichitate de Alexandru Macedon, chiar pentru culturile sale cu aceasta specie de aloe, care este fenomenala pentru vindecarea ranilor si combaterea infectiilor. Aceasta specie se pare ca a fost folosita, impreuna cu mirul, chiar de catre Iosif din Arimateea, la spalarea trupului lui Iisus, dupa rastignire. Pana nu demult, cand marketingul agresiv a promovat Aloe barbadensis, mai usor de aclimatizat si de cultivat, Aloe socotrina a fost specia cea mai folosita.
* Aloe ferox - se mai numeste si Aloe amara, deoarece are gustul amar si, totodata, actiunea detoxifianta cea mai intensa dintre toate speciile de aloe. Aloe ferox este si varietatea cea mai folosita in Africa de Sud (care este zona de origine a tuturor speciilor de aloe), dar si in Japonia, in China, in Corea. Aceasta specie va fi, de fapt, "vedeta" urmatorilor ani, ea fiind deja folosita cu predilectie in studiile clinice mai recente.
Preparare si administrare
De la aloe se folosesc, in principal, gelul, adica lichidul translucid, cu gust salciu, extras din partea carnoasa a frunzelor, si sucul de culoare galbena, amar si foarte bogat in rasini, extras din partea pieloasa a frunzelor. Mai rar, se foloseste si frunza uscata, care este bogata in fibre nedigerabile. Aceste produse
Capsulele cu aloe
Contin sucul de culoare galbena, uscat pe cale naturala, in jet de aer, pana cand se formeaza niste cristale chihlimbarii, foarte concentrate in principii active, care poarta numele de aloe cristalizata. Produsul este ambalat in capsule a cate 400-500 mg fiecare, care se administreaza contra obezitatii, diabetului, tensiunii arteriale, pentru intarirea imunitatii, ca adjuvant in boala canceroasa etc. De regula, se iau 2-3 capsule de aloe pe zi, in cure de 30 de zile, urmate de 15 zile de pauza. In mod exceptional, in curele de slabire se pot lua 4-6 capsule pe zi, dar nu mai mult de 14 zile, pentru ca procesele de eliminare devin adesea atat de intense, incat poate aparea o pierdere prea mare de minerale esentiale (cum ar fi potasiul, magneziul) din organism.
Gelul de aloe pentru uz intern
Este considerabil mai slab ca actiune terapeutica decat aloe cristalizata, deoarece nu contine substantele amare, care sunt esenta actiunii vindecatoare a plantei. In schimb, este mai bine tolerat de catre organism. Gelurile de aloe pentru uz intern sunt obtinute prin presarea frunzelor proaspete, sucul translucid si salciu extras din partea carnoasa fiind conservat apoi prin pasteurizare sau prin adaugarea de conservanti. De regula, se iau cate 50 ml de gel, pe stomacul gol, de doua ori pe zi, pentru a imbunatati digestia, pentru a preveni si combate candidoza si alte infectii cu fungi, pentru tratarea hiperaciditatii si a colitei, a sindromului colonului iritabil.
Vinul din aloe
De mai bine de o suta de ani, planta de aloe este cultivata si la noi in tara, in ghivece. Aloe cultivat in ghiveci nu secreta in cantitati foarte mari principiile active vindecatoare, care sunt sintetizate in mod normal in climatul sau natural, sub-tropical, dar are, totusi, o actiune tonica si drenoare considerabila. Medicina populara romaneasca recomanda asa-numitul vin de aloe, obtinut astfel: Frunzele de aloe (recoltate numai de la plante in varsta de peste 3 ani, neudate timp de 5 zile) se taie marunt sau se trec prin masina de tocat carne. Sase linguri din pasta rezultata se pun intr-un borcan de sticla in care se mai adauga: noua linguri de miere de albine poliflora si un pahar de vin rosu. Se omogenizeaza bine amestecul, apoi borcanul se acopera cu capac si se pune la macerat timp de o saptamana, la loc intunecos, racoros si uscat. Produsul obtinut are o valabilitate de 4-6 saptamani. Din el se ia cate o lingura, de catre adulti, si o lingurita, de catre copii, cu o ora inaintea meselor principale. Cura cu acest preparat se tine timp de 2-4 saptamani si are o actiune favorabila contra indigestiei, candidozei digestive, acneei, bolilor de piele in general.
Gelul de aloe pentru uz extern
Produse din aloe
Samponul cu aloe
Este un sampon fitoterapeutic, foarte concentrat, prezentat sub forma de pasta, si nu ca lichid, cum sunt sampoanele obisnuite. Contine acelasi extract cristalizat de aloe, avand, la fel ca si gelul, un miros caracteristic, de rezine, dar si un efect extraordinar pentru par si scalp. Acest sampon favorizeaza cresterea mai rapida a firelor, previne slabirea radacinii parului, combate infectiile fungice la nivelul capului si aparitia matretii.
Tratamente preventive
* Guta - putine remedii se pot compara cu aloe, pentru eliminarea excesului de acid uric din organism. Se administreaza capsulele cu suc de aloe cristalizat, cate 3-4 pe zi, in cure de doua saptamani, dupa care se fac doua saptamani de pauza, apoi tratamentul se poate relua. Este un tratament recomandat mai ales persoanelor care au alimentatie hiper-proteica, care au probleme reno-urinare ce impiedica eliminarea normala a ureei, precum si celor care au avut antecedente de guta in familie.
* Cancer de colon - la acest capitol, atat aloe cristalizata, cat si gelul de aloe sunt adevarate elixiruri. Cristalele amare de aloe pun colonul la treaba, impiedicand aparitia constipatiei, proliferarea celulelor maligne in colon (au si efect antioxidant), precum si aparitia florei anormale. Se administreaza sub forma de capsule, cate 3 pe zi, pe stomacul gol, in cure de doua saptamani. Cura se repeta o data la 2 luni. Gelul de aloe are si el un efect important de normalizare a florei intestinale (favorizeaza dezvoltarea bacteriilor prietenoase), aducand in plus o actiune antiinflamatoare. Se administreaza cate 50 ml pe zi, in cure de 3-4 saptamani, care se fac de doua ori pe an.
* Cancer de piele - folosita intern si extern, aloe are un efect de prevenire a diferitelor forme de cancer de piele. Intern, se administreaza aloe cristalizata, cate 1-2 grame pe zi, avand efect antioxidant si detoxifiant puternic. Direct pe piele, se foloseste gelul pentru uz extern de aloe, care se aplica dupa fiecare expunere la soare sau la radiatii. Studii facute inca din anii 60, in Uniunea Sovietica, sub conducerea eminentilor medici N. Nordvinov si B. Rostotsky, au aratat ca folosirea acestei plante previne aparitia cancerului de piele chiar si la persoanele direct expuse la materiale radioactive si care au suferit arsuri, produse de radiatii, de gradele II si III.
* Diabet - se administreaza gelul de aloe pentru uz intern, cate 50-100 ml pe zi, intre mese, pentru stabilizarea glicemiei, pentru evitarea suprasolicitarii pancreasului. In zonele din Asia, unde aloe este folosita chiar ca... aliment, marii consumatori ai acestei plante sunt practic imuni la diabet, chiar in conditiile unui regim alimentar cu multi hidrati de carbon, unii dintre acestia in forma rafinata (din zahar, din faina alba etc.).
* Tromboflebita - un studiu facut in laboratoarele Facultatii de Medicina din Texas, Statele Unite, a aratat ca animalele de experienta tratate cu aloe sunt mult mai putin predispuse spre tromboflebita, dar si spre alte afectiuni venoase (varice, fragilitate a peretilor venosi). Se administreaza capsule cu aloe, cate 2-3 pe zi, in cure de 14 zile, urmate de 10 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
Tratamente interne
* Imunitate - o cercetare facuta intr-un spital din Coreea de Sud a demonstrat ca substantele amare din aloe imbunatatesc imunitatea. Mai precis, aloe administrata intern creste productia de celule ale sistemului imunitar (NKC monocite) si le face mai active. Asadar, pentru marirea imunitatii, tineti cure cu o durata de 4-6 saptamani, timp in care veti lua cate 2-3 capsule de aloe, la doua ore dupa masa.
* Diabet - cinci substante descoperite in aloe, numite fitosteroli, au efecte foarte puternice contra diabetului. Cercetatorii japonezi condusi de dr. M. Tanaka au demonstrat, printr-un studiu de medicina experimentala facut in 2006, ca 50 ml de gel de aloe administrat zilnic duce la scaderea si stabilizarea glicemiei. O alta cercetare pe pacienti umani, facuta in spitale din India, in anul 2008, a aratat ca doar doua capsule de aloe (a cate 500 mg fiecare), administrate zilnic, opresc evolutia diabetului de tip II.
* Arsuri gastrice, gastrita hiperacida - gelul de aloe pentru uz intern, baut pe stomacul gol, inainte de masa, s-a dovedit extrem de eficient, inca din... antichitate. De regula, se iau 2-3 linguri (16-24 de ml), de trei ori pe zi, pentru reducerea senzatiei de arsura si durere acuta din epigastru, pentru protejarea epiteliilor gastrice si, nu in ultimul rand, pentru calmarea starilor emotionale fierbinti, care conduc la aparitia crizelor de gastrita.
* Adjuvant in cancerul pulmonar - inca din anul 1989, cercetatorii de la Institutul Medical din Okinawa, Japonia, au raportat descoperirea a trei substante cu efect antitumoral in aloe. Cercetatorii au concluzionat ca aloe ajuta la incetinirea sau chiar stoparea evolutiei tumorilor pulmonare, dar si la prevenirea aparitiei acestora. Se administreaza gelul de aloe pentru uz intern, din care se iau cate 50 ml zilnic, precum si capsulele cu aloe, cate 2-3 pe zi.
* Adjuvant in leucemie - studiul japonez anterior mentionat, precum si un studiu de medicina facut intr-un institut american, in anul 1991, demonstreaza faptul ca un compus din aloe, numit manoza, existent atat in gelul cat si in extractul cristalizat din sucul acestei plante, are efecte favorabile in leucemie. Se tin cure alternative, de cate doua saptamani, in care se administreaza gelul de aloe, cate 100 ml pe zi, respectiv capsule cu aloe, cate 2-4 pe zi.
* Candidoza digestiva, adjuvant in candidoza pulmonara - se fac in alternanta cure cu gel de aloe, din care se iau cate 50-100 ml pe zi, si cu extract cristalizat de aloe, din care se iau cate 1200-1800 mg pe zi, ambele avand efect anticandidozic. Zaharurile din aloe ajuta la proliferarea bifidobacteriilor din colon, care inhiba dezvoltarea in exces a candida. In plus, extractul cristalizat de aloe este un puternic stimulent imunitar, care va ajuta organismul sa tina singur sub control infectia.
Recomandari externe
* Psoriazis - se aplica gelul de aloe pentru uz extern, pe portiunile de piele afectate de psoriazis. Are efecte antiinflamatoare, reduce intensitatea eventualelor senzatii de mancarime, fiind printre putinele remedii de uz extern pentru aceasta afectiune. Iarna si pe tot sezonul rece, este utila pentru pacientii cu psoriazis si cura interna cu aloe (cate 2-3 capsule pe zi), corelata cu un regim alimentar vegetarian, cu cat mai multe legume si fructe nepreparate termic.
* Degeraturi - in anul 1980, medicul John Heggars de la Spitalul de Arsi din Chicago a demonstrat ca preparatele cu extract cristalizat de aloe sunt mai eficiente contra degeraturilor si arsurilor de pana la gradul III de... sase ori decat orice alt preparat cunoscut in acea vreme. Contra degeraturilor, se aplica, de 2-3 ori pe zi, gelul de aloe pentru uz extern, in pelicula groasa, pana la completa vindecare.
* Leziuni produse de iradiere - studii facute atat in Uniunea Sovietica, cat si in Statele Unite, confirma ca toate leziunile produse de radiatiile ultraviolete, dar si de radiatiile din spectrul gama sau X sunt de aproximativ cinci ori mai rapid vindecate, daca se aplica gelul de aloe pentru uz extern.
* Adjuvant in herpes - se aplica pe leziunile herpetice gelul de aloe, in pelicula groasa, de 3-6 ori pe zi. Concomitent, se iau cate 3-4 capsule de aloe pe zi, pentru efectul antiviral. Este un tratament simplu, care previne suprainfectarea, reduce durerea si usturimea, grabeste considerabil timpul de vindecare. Acelasi tratament este valabil si in cazul Zonei Zoster.
* Caderea parului - studii recente au demonstrat ca sampoanele si gelul cu aloe cristalizata aplicat la radacina parului au efecte de oprire a caderii acestuia. Probabil, aceasta actiune se datoreaza inhibarii de catre aloe a actiunii dihidrotestosteronului, un hormon care slabeste radacina parului si duce la caderea acestuia.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu aloe
* Femeile insarcinate nu vor consuma aloe, deoarece poate stimula contractiile uterului. Nici femeile care alapteaza si copiii pana la 3 ani nu vor lua aceasta planta. * Extractul cristalizat de aloe vera este contraindicat in cazurile de gastrita acuta si de ulcer gastric, precum si pentru pacientii cu colita de fermentatie, cu diaree cronica, cu sindromul colonului iritabil, cu ileon. * In curele de slabire, capsulele cu aloe nu vor fi supradozate, deoarece pot duce la diaree, la scaderi prea rapide in greutate si, de asemenea, pot duce la pierderea in exces de minerale, provocand deficit de potasiu (hipokaliemie) sau magneziu.
La noi in tara, samponul si gelul de aloe pentru uz extern sunt produse de catre firma Vitalia K, din Ploiesti. Capsulele de Aloe ferox sunt produse de catre "Herbagetica", din judetul Brasov. Toate acestea le puteti gasi in farmaciile si in magazinele naturiste sau le puteti comanda de la distribuitorul autorizat la telefoanele 0745/43.58.77., 0788/52.16.06. sau vizitand magazinul www.herbauniversal.ro
_______________________
Aloe ferox si kilogramele in plus
Dintre toate speciile de aloe, Aloe ferox are efectele cele mai puternice in curele de slabire. De ce? Pentru ca substantele amare pe care le contine in mari cantitati au un efect detoxifiant extrem de intens. Atat de intens, incat tratamentul pentru slabit cu aceasta planta va fi facut cu unele precautii. Mai precis, extractul cristalizat din aceasta planta va fi administrat in doze moderate, crescute progresiv, pentru a nu pierde kilograme prea brusc si pentru a nu perturba sistemul cardiac sau nervos. Aceasta specie de aloe actioneaza contra obezitatii si supraponderalitatii pe trei cai simultan:
1. Are efecte laxative si diuretice puternice, printre cele mai puternice dintre remediile din flora mondiala, care aduc dupa sine o scadere masiva in greutate, pe seama eliminarii materiilor reziduale si a apei in exces din tesuturi. Aceasta actiune este vizibila intr-un timp destul de scurt (maximum doua saptamani), ceea ce face ca acest remediu sa aiba un succes deosebit in randul persoanelor care se lupta cu kilogramele in plus.
2. Inhiba apetitul alimentar - desi plantele amare stimuleaza in general pofta de mancare, substantele rasinoase din aloe au un efect contrar, la cele mai multe persoane scazand apetitul, mai ales la administrarea sistematica, pe perioade mai lungi de timp.
3. Mareste usor rata metabolismului - studiile de medicina experimentala au aratat ca administrarea extractului cristalizat de aloe conduce la arderea mai multor calorii de catre organism, pe seama proceselor digestive, a proceselor de eliminare etc.
In plus, administrarea de aloe cristalizata creste productia de colagen din organism, asa cum o arata un studiu corean recent. Or, colagenul este cel care da elasticitate pielii si ne ajuta sa nu aratam inestetic, ca si cum ne-ar fi ramas pielea larga, dupa slabitul rapid. Totul este ca aceasta planta sa fie administrata din timp si sistematic.
Totusi, trebuie tinut cont ca acest remediu se ia in doze moderate si corelat cu un regim alimentar echilibrat, cu mai putine calorii. In Occident exista moda administrarii in mari cantitati a acestei plante, care produce o purgatie puternica, ceea ce va duce la o scadere foarte brusca, cu adevarat spectaculoasa, in greutate, dar asociata cu deshidratare, cu pierderea de potasiu si de magneziu, cu dezechilibre care pot merge pana la hipotensiune si aritmii cardiace.
In curele de slabire, Aloe ferox se administreaza sub forma de capsule, cate 2-4 pe zi, doza fiind ajustata in functie de tranzitul intestinal. Daca aveti predispozitie spre constipatie, doza va fi cea maxima, dar va fi redusa prompt daca aveti mai mult de patru-cinci scaune pe zi. De regula, o cura tine 2 saptamani, dupa care se fac 5-7 zile de pauza, iar apoi tratamentul se poate relua. Si inca un truc: luati fiecare pastila de aloe cu o cana de ceai caldut de chimen, rozmarin sau cimbrisor, vor completa excelent actiunea depurativa.
sursa:formula-as.ro
