"Nu mă pot lăuda cu starea lor actuală", a recunoscut diplomatul rus referindu-se la relaţiile ruso-române. "Se dezvoltă într-un anumit ritm, dar în ultimul timp nu au avut loc, să spunem, nişte progrese importante", a adăugat el.

Relaţiile bilaterale au fost afectate în ultimii ani de o răceală constantă, care a culminat anul trecut cu un scandal de spionaj.

Ambasadorul rus a negat însă că Rusia ar avea o atitudine de superioritate în relaţia cu România. "Cred că avem o rezervă extrem de preţioasă care întotdeauna poate servi ca fundament pentru dezvoltarea rapidă a relaţiilor noastre. Şi nu trebuie să credem că noi îi privim de sus pe români, cum mi-a spus recent cineva. Este o prostie. (...)", a asigurat reprezentantul diplomatic al Moscovei.

Ambasadorul a subliniat că există "potenţial mare" pentru îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, cu observaţia că acest potenţial "se manifestă deseori în modul cel mai neaşteptat". 
Diplomatul rus a evocat lupta comună din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a creat legături sentimentale, precum şi "apropierea foarte mare din punct de vedere al mentalului vieţii cotidiene", considerând că aceste aspecte sunt premise cu potenţial pozitiv "enorm" pentru o revigorare a relaţiilor.

"Observ semne că prinde forţă tendinţa de apropiere a ţărilor noastre, sunt mai multe semnale, care ne dau multă speranţă. Eu aş dori ca să revenim dacă nu la relaţiile de cordialitate din urmă cu 130 de ani, cel puţin la relaţii de prietenie. Eu observ semnale în acest sens şi aş dori ca realizarea acestor semnale în practică să se refacă nu prin acţiuni şi gesturi simbolice, ci prin chestiuni practice", a punctat ambasadorul. 
"Colaborarea în domeniul modernizării, care cred că este o temă pentru dezvoltarea pe mai multe planuri a colaborării, cred că România n-ar avea nimic de pierdut, ar avea de câştigat. Nu cred că ştiinţa şi tehnologia românească e rămasă în urmă, există foarte multe realizări, putem găsi şi alte oportunităţi de cooperare în domeniul energiei, de exemplu", a menţionat ambasadorul rus. 
În ultimul timp, tot mai multe gesturi şi declaraţii par să indice că scandalul de spionaj dintre Rusia şi România, izbucnit în vara anului trecut, a fost dat uitării. În weekend, MAE român a anunţat că Ambasada Federaţiei Ruse a organizat, cu ocazia Zilei Diplomaţiei Ruse, o competiţie sportivă la care au fost invitaţi şi diplomaţi români, una dintre competiţii, ştafetă veselă, surprinzând prin ineditul probelor, între care "tragerea cablului". Evenimentul "a constituit un bun prilej de întâlnire sportivă între diplomaţii din cele două ţări", potrivit MAE.

Preşedintele Traian Băsescu l-a primit la începutul acestei luni, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele companiei ruse Lukoil, Vagit Alekperov, acesta prezentându-i şefului statului intenţiile de dezvoltare pe piaţa românească, într-o întâlnire la care a participat şi ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Alexander Ciurilin. Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, preşedintele Traian Băsescu a exprimat deschiderea autorităţilor române faţă de investiţiile străine, apreciind faptul că Lukoil a investit până în prezent peste 1 miliard de dolari în ţara noastră. 
În ianuarie, preşedintele Traian Băsescu anunţase că eforturile României vor fi orientate către o cooperare "pragmatică" cu Federaţia Rusă, cu accent pe investiţii şi schimburi comerciale. "Relaţia politică trebuie să se bazeze pe respectul reciproc şi pe luarea în considerare a intereselor ambelor ţări", a spus Băsescu, referindu-se la Federaţia Rusă.

În plus, ministrul Teodor Baconschi a declarat săptămâna trecută că are "un mandat şi idei" în vederea normalizării relaţiei cu Rusia şi lucrează la gesturi simbolice de sporire a încrederii şi, chiar dacă nu a putut da detalii, speră că anul acesta se va înregistra o revenire la un ton normal.

Arestarea diplomatului român Gabriel Grecu la Moscova, în august anul trecut, sub acuzaţia de spionaj a intervenit într-un moment în care relaţiile dintre România şi Rusia erau oricum încordate. Preşedintele României nu a mai fost la Moscova de la începutul primului său mandat, în 2005, an în care Traian Băsescu s-a dus de două ori în Federaţia Rusă. Pe de altă parte, Moscova a criticat, în ultimii ani, amplasarea bazelor militare americane pe teritoriul României, după cum, în repetate rânduri, partea română a criticat decizia Rusiei de a-şi mentine prezenţa militară în Transnistria, afirmând că prezenţa militară rusă ar putea consolida poziţiile autorităţilor nerecunoscute de la Tiraspol. Preţul mare de livrare a gazului rusesc pentru România a fost, de asemenea, un subiect amplu dezbătut. 
În ajunul summitului OSCE din decembrie anul trecut, preşedintele Traian Băsescu declara într-un interviu pentru România Liberă că între România şi Rusia există o "neîncredere" reciprocă.

Ministrul de externe Teodor Baconschi i-a spus în septembrie anul trecut omologului său rus, Serghei Lavrov, lângă care a stat în timpul Consiliului NATO-Rusia desfăşurat la New York, că trebuie să aibă o întâlnire directă, calmă, aşezată, cu toate cărţile pe faţă, iar şeful diplomaţiei de la Moscova a fost de acord.
realitatea