Cornel Costea, şeful vămii Ploieşti, susţine că o parte din mită ajungea la şeful ANAF, Sorin Blejnar. Declaraţia se află în motivarea arestării.
realitatea
„Poziţia inculpatului pe parcursul audierilor,a fost una sinceră, atât în prima declaraţie dată, cea olografă, cât şi în cea luată pe formularul tipizat, chiar dacă ulterior a refuzat să o semneze (deşi, întrebat fiind a arătat că nu contestă conţinutul), descriind în amănunt modalitatea în care se derulau activităţile şi cum, în perioada octombrie 2010 –ianuarie 2011 a primit suma de 90.000lei din care lui i-au revenit 30.000lei, restul împărţindu-i între vameşi şi alte persoane, ca P.P.şi P.S., bani care, după ştiinţa sa ajungeau la preşedintele S.B (Sorin Blejnar, n.red.) . Cât priveşte ultima sumă primită, de 10.000, inculpatul a precizat că făcea parte dintr-o restanţă mai mare, şi a fost pusă în biroul său conform propriilor instrucţiuni date numitului V.C.V.. De alfel, aşa cum am arătat cu privire la acest ultim act material există realizată şi procedura prinderii în flagrant, cu valoarea ei probatorie, necontestată.
De asemenea, este neîndoielnica îndeplinirea condiţiei privind cuantumul pedepsei prevăzute de lege, în accepţiunea art.148 lit.h Cpp. având în vedere că infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. este pedepsita cu închisoarea de la de la 3 la 15 ani, respectiv infracţiunea de complicitate la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani”, se arată în motivarea arestării lui Cornel Costea.
De asemenea, este neîndoielnica îndeplinirea condiţiei privind cuantumul pedepsei prevăzute de lege, în accepţiunea art.148 lit.h Cpp. având în vedere că infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. este pedepsita cu închisoarea de la de la 3 la 15 ani, respectiv infracţiunea de complicitate la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani”, se arată în motivarea arestării lui Cornel Costea.
De ce l-au arestat pe Costea
„Astfel, în lipsa unei definiţii legale a noţiunii de pericol pentru ordinea publică, în practică sunt avute în vedere mai multe aspecte (care constituie totodată criterii complementare de care se tine cont la alegerea măsurii preventive, conform art.136 alin. final C.p.p.), printre care, natura şi gravitatea faptei săvârşite, mai ales în contextul actual creat de activitatea pe linia infracţionalităţii vamale, ceea ce denotă un curaj deosebit al inculpatului, care deşi a luat cunoştinţă, măcar din media, de operaţiunile desfăşurate pe această linie, a continuat să primească sume de bani, drept mită, în chiar biroul vamal în care lucra, denotând un profund dispreţ faţă de valorile sociale ocrotite de lege, dar şi de posibila activitate de prindere întreprinsă de organele judiciare. Totodată, la aprecierea acestui pericol vom avea în vedere şi urmările produse, cu implicaţii asupra imaginii acestui sector de activitate, cu atribuţii de constatare a eventualelor încercări de fraudare a legilor în domeniu şi aplicare corelativă de sancţiuni, creând grave deservicii instituţiei în cadrul căreia îşi exercita chiar o funcţie de conducere. Or, în speţă, judecătorul constată că inculpatul este cercetat pentru infracţiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor, ci şi din modalităţile şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor, care nu au vizat un singur act material comis, în condiţiile în care este cercetat pentru infracţiuni săvârşite în formă continuată, care se întind, ca desfăşurare, în intervalul octombrie 2010-ianuarie. Toate aceste împrejurări justifică susţinerea că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică”, susţine judecătoarea.
„Astfel, în lipsa unei definiţii legale a noţiunii de pericol pentru ordinea publică, în practică sunt avute în vedere mai multe aspecte (care constituie totodată criterii complementare de care se tine cont la alegerea măsurii preventive, conform art.136 alin. final C.p.p.), printre care, natura şi gravitatea faptei săvârşite, mai ales în contextul actual creat de activitatea pe linia infracţionalităţii vamale, ceea ce denotă un curaj deosebit al inculpatului, care deşi a luat cunoştinţă, măcar din media, de operaţiunile desfăşurate pe această linie, a continuat să primească sume de bani, drept mită, în chiar biroul vamal în care lucra, denotând un profund dispreţ faţă de valorile sociale ocrotite de lege, dar şi de posibila activitate de prindere întreprinsă de organele judiciare. Totodată, la aprecierea acestui pericol vom avea în vedere şi urmările produse, cu implicaţii asupra imaginii acestui sector de activitate, cu atribuţii de constatare a eventualelor încercări de fraudare a legilor în domeniu şi aplicare corelativă de sancţiuni, creând grave deservicii instituţiei în cadrul căreia îşi exercita chiar o funcţie de conducere. Or, în speţă, judecătorul constată că inculpatul este cercetat pentru infracţiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor, ci şi din modalităţile şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor, care nu au vizat un singur act material comis, în condiţiile în care este cercetat pentru infracţiuni săvârşite în formă continuată, care se întind, ca desfăşurare, în intervalul octombrie 2010-ianuarie. Toate aceste împrejurări justifică susţinerea că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică”, susţine judecătoarea.
Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a negat în mod constant că ar fi implicat în scandalul de la Vamă. "Eu nu sunt Regina", a declarat Blejnar, în faţa numeroaselor voci care-l indicau drept beneficiar al sumelor de bani obţinuţi în mod ilegal de vameşi.
Şeful Vămii Ploieşti a fost arestat preventiv pentru 29 de zile. Cornel Costea este acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită.realitatea
