Mită de 1,8 milioane de euro la ANAF: Un înalt funcţionar a fost reţinut de DNA

Un nou scandal de corupţie legat de conducerea vămilor şi agenţiei naţionale de administrare fiscală. Un înalt funcţionar ANAF din Bucureşti a fost reţinut de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă. El este acuzat că ar fi cerut aproape 2 milioane de euro pentru a interveni pe lângă conducerea ANAF şi cea a Autorităţii Naţionale a Vămilor pentru un om de afaceri italian.

Un înalt funcţionar ANAF a fost reţinut de DNA pentru trafic de influenţă. Funcţionarul ANAF a cerut în decurs de patru ani mită în valoare de 1,8 milioane euro. Procurorii DNA au mai reţinut şi un avocat.

"Procurorii din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de inculpaţii Stăncescu Marius Cătălin, avocat în Baroul Bucureşti şi consultant financiar şiGavrilă Nicolae Adrian, consilier superior în cadrul Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) – Direcţia Generală Coordonare Inspecţie Fiscală, în sarcina cărora s-au reţinut trei infracţiuni de trafic de influenţă în formă continuată", anunţă DNA.

"În perioada 2007-2008, inculpatul Gavrilă Nicolae-Adrian, în calitate de consilier în cadrul ANAF, a primit de la un denunţător suma de 120.000 de euro pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANAF asupra cărora avea influenţă, pentru a nu se recurge la blocarea conturilor firmei la care denunţătorul era acţionar", se arată în Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale.

Mai mult, în 2008, Gavrilă a cerut de la aceeaşi persoană suma de 400.000 euro pentru a interveni pe lângă o persoană cu funcţie de conducere la Administraţia Naţională a Vămilor (ANV), pe lângă care lăsase să creadă că are influenţă, astfel încât 960 tone tutun să poată trece din România în Italia, fără plata accizelor aferente.

În noiembrie 2010, Gavrilă a pretins suma de 200.000 euro pentru a interveni pe lângă aceeaşi persoană cu funcţie de conducere la ANV, în vederea ridicării sechestrului de pe tutunul aflat în porturile Constanţa şi Giurgiu.

În august 2009, Stăncescu Marius-Cătălin a primit de la acelaşi denunţător suma de 50.000 euro, prin intermediul prin intermediul S.C. AMERISCO ENTERPRISES LTD - societate de tip off shore - pentru a interveni pe lângă comisari din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, pe lângă care a lăsat să se creadă că are influenţă, pentru a nu se constata, cu prilejul unei verificări la firma la care denunţătorul era acţionar, fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă.

În cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul Stăncescu Marius-Cătălin a pretins denunţătorului suma de 30.000 de euro din care a primit suma de 21.000 euro pentru a interveni pe lângă comisari din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, pe lângă care a lăsat să se creadă că are influenţă, pentru a nu fi constatate, cu prilejul verificărilor aflate în curs, fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă la firma la care acesta era acţionar denunţătorul.

În cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul Stăncescu Marius-Cătălin a acceptat promisiunea denunţătorului ca prin intermediul său să se remită suma de 1.000.000. euro unei persoane din conducerea ANAF, pretinzând pentru sine, în contul intervenţiei, un procentaj de 10%. În schimb, denunţătorul urma să înfiinţeze o fabrică de ţigarete care să funcţioneze clandestin, ferită de controalele ANAF.

Celor doi inculpaţi li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, iar procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestora pe o perioadă de 24 de ore, aceştia urmând să fie prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

realitatea

Vezi aici cum obţin analfabeţii permisul auto

Bercea Mondial nu ştie să citească sau să scrie, dar are permis de conducere, ceea ce contravine legislaţiei din România. Cazul lui Bercea nu este însă singular. Şoselele sunt pline de şoferi care au obţinut permisul ilegal.




Românii şi-au procurat ilegat permise auto nu doar din ţară, ci şi din străinătate, respectiv din Ungaria. Români de etnie romă s-au folosit de o prevedere legislativă din Ungaria, care spune că cetăţenii altor ţări îşi pot lua permisul de conducere dacă sunt însoţiţi de un traducător autorizat, potrivit gandul.info. Numai că în acest caz, traducătorii le livrau şi răspunsurile corecte.

Un asemenea permis costă între 2.000 şi 3.000 de euro. Deşi preţul este piperat, în România îl poţi obţine şi cu 200 - 300 de euro, s-au găsit doritori. Reţeaua a fost deconspirată de către DNA Cluj. Mecanismul obţinerii permisului este astfel descris de către anchetatori: "La proba teoretică a examenului, cumpărătorii de influenţă erau ajutaţi de către translatorul ce asigura traducerea întrebărilor şi răspunsurilor din limba maghiară în limba română şi invers. Translatorul le comunica cumpărătorilor de influenţă răspunsurile corecte la chestionare. La probele practice aceştia erau ajutaţi de instructori auto, cetăţeni maghiari, care se aflau împreună cu ei în autoturism, pe parcursul susţinerii acestor probe".

realitatea

Şeful vămii Ploieşti a fost reţinut pentru 24 de ore

Cornel Costea, şeful Biroului Vamal Ploiesti, a fost reţinut de procurorii DNA pentru 24 de ore, fiind acuzat de luare de mită.

Cornel Costea a fost ridicat în cursul zilei de joi şi adus la sediul DNA din Capitală, pentru audieri, potrivit unor surse judiciare, citate de NewsIn.

Poliţiştii şi procurorii anticorupţie au descins joi în sediul Vămii Ploieşti. Anchetatorii au perchiziţionat şi un autoturism din parcarea vămii.

realitatea

Şeful Vămii Ploieşti vs presă: Scrieţi că am cheltuit 10.000 de euro în Bamboo, 15.000 e prea mult

Într-un interviu acordat reporterilor de la Altphel, şeful Vămii Ploieşti, Cornel Costea se lăuda că ar fi cheltuit mii de euro într-un club din Bucureşti.



Cornel Costea / FOTO: www.altphel.ro


“15 mii e prea mult, scrieţi că 10, sau cât vreţi… clubul ăla are controale periodice, dar niciodată nu dă bon fiscal. Vă spun că vă credeam mai profesionist”, îi spune Cornel Costea, unui jurnalist de la Altphel , care îl întrebase cât a plătit într-un club din Bucureşti pentru consumaţie.
realitatea

DOSARUL CORUPŢIEI DIN VĂMI- Cât costa o ştampilă pe paşaport la VAMA ALBIŢA. Lista acuzaţilor şi fragmente din referatul DNA

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a arestat preventiv 15 poliţişti de frontieră de la Vama Albiţa, reţinuţi în urmă cu o zi de procurorii anticorupţie, sub acuzaţia de luare de mită.

publicitate

Instanţa a emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru cei 15 poliţişti de frontieră. Aceştia pot contesta decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii au emis ordonanţe de reţinere pentru Traian Mazdrag, Gheorghe Carp - agenţi şefi de poliţie, Gelu-Gabriel Marcu - agent şef adjunct de poliţie, George Ionescu, Cătălin Popa, Cătălin-Bogdan Cherciu, Ciprian-Cristi Racoviţă, Alexandru-Lucian Luca, Maria-Ruxandra Albuşan, Marius Florin Gavriliţă, Florin Onilă, Sebastian-Marius Ciobanu - agenţi principali de poliţie, Marius Frenţescu, Ionuţ Alin Taragan şi Vlad Polojan - agenţi de poliţie.

În cazul anchetei de la Vama Albiţa au mai fost reţinuţi de procurorii anticorupţie comisarul şef de poliţie Daniel Cristian Corbean, şeful Poliţiei de Frontieră (PF) Albiţa, Traian Tătaru şi Petruţ Porumboiu - agenţi şefi de poliţie, Cătălin Popa - agent şef adjunct de poliţie, Ioan Balahura, Claudiu Cătălin Alistar, Constantin Tănasă, Radu-Daniel Gîrţu, Iordan Bălţatu, Vlad Grigorescu - agenţi principali de poliţie, Andrei-Alin Nechita, Dănuţ-Mirel Cornea, Marius Andrei Pascal, Rareş-Ionuţ Forţu şi Octavian Mardare - agenţi de poliţie.

Toţi sunt acuzaţi de luare de mită în formă continuată şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, se arată într-un comunicat de luni al DNA.

Cei 30 de reţinuţi au fost prezentaţi instanţei Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. ( Mediafax)

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie(DNA) au dispus reţinerea pentru 24 de ore a 15 lucrători de poliţie de la Punctul de trecere a frontierei (PTF) Albiţa, jud. Vaslui - între care un comisar de poliţie de frontieră. Aceştia sunt acuzaţi de luare de mită în formă continuată şi sprijinire a unui grup infracţional organizat. 

Dosarul coruptiei din vami . Episodul Albita . 53 de politisti de frontiera , saltati de DNA . Ei si-au angajat avocati inca de saptamana trecuta .

Prezentăm în continuare lista celor reţinuţi, cu funcţia deţinută şi numărul de acte materiale constate de procurori în cazul fiecăruia:

CORBAN DANIEL - CRISTIAN, comisar de poliţie, şef P.T.F. Albiţa, (3 acte materiale)

BALAHURA IOAN, agent principal de poliţie (14 acte materiale)

ALISTAR CLAUDIU CĂTĂLIN, agent principal de poliţie (20 acte materiale)

POPA N. CĂTĂLIN, agent şef adjunct de poliţie, (18 acte materiale)

NECHITA ANDREI - ALIN, agent de poliţie (17 acte materiale)

TĂNASĂ CONSTANTIN, agent principal de poliţie (15 acte materiale)

CORNEA DĂNUŢ - MIREL, agent de poliţie (38 acte materiale)

PASCAL MARIUS - ADRIAN, agent de poliţie (15 acte materiale)

TĂTARU TRAIAN, agent şef de poliţie (19 acte materiale)

FORŢU RAREŞ - IONUŢ, agent de poliţie (6 acte materiale)

PORUMBOIU PETRUŢ, agent şef de poliţie (4 acte materiale)

GÎRŢU RADU - DANIEL, agent principal de poliţie (25 acte materiale)

MARDARE OCTAVIAN, agent de poliţie (23 acte materiale)

BĂLŢATU IORDAN, agent principal de poliţie (64 acte materiale)

GRIGORESCU VLAD, agent principal de poliţie (24 acte materiale)

În ceea ce priveşte faptele concrete pe care poliţiştii de frontieră le-au comis, în Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori se precizează următoarele:

• În perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, cei 15 inculpaţi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu au pretins, primit sau acceptat sume de bani ca mită, atât în nume propriu, cât şi în numele celorlalţi colegi, pentru a trece cu vederea şi a nu constata infracţiuni, contravenţii sau nereguli comise la trecerea frontierei de stat a României.

• În cele mai multe situaţii era vorba de a permite introducerea pe teritoriul României a unor cantităţi de produse accizabile, în general ţigări, peste limita legală.

• De multe ori, mita este pretinsă doar pentru simpla îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, adică aplicarea ştampilei de tranzit a frontierei de stat.
Activitatea infracţională în cadrul PTF Albiţa este o activitate infracţională repetitivă, îndelungată ca derulare în timp, organizată ierarhic, unde fiecare poliţist de frontieră îşi are rolul stabilit, îşi cunoaşte şi îşi asumă riscul şi, de asemenea, îşi primeşte recompensa în măsura contribuţiei la comiterea faptei.

• De regulă, "tariful" este cunoscut de cei care oferă mită - 10 lei pentru simpla aplicare a ştampilei. În cazul unor situaţii speciale însă, cum ar fi lipsa unor documente, nereguli privind viza, documentele auto sau marfă, ori de introducerea în ţară a unor cantităţi mai mari de produse, tariful creşte direct proporţional cu "riscul" la care se expune poliţistul de frontieră prin încălcarea atribuţiilor de serviciu. În aceste cazuri, sumele de bani pretinse şi luate cu titlul de mită ar varia între 10 - 100 euro, respectiv între 50 şi 200 lei.

• Beneficiile materiale ilicite rezultate în urma desfăşurării activităţilor infracţionale de corupţie, pentru fiecare inculpat în parte, pe fiecare tură de serviciu, variază între 100 lei - 1.000 lei, în funcţie de datele calendaristice (zile normale, zile de sărbătoare legală sau religioasă ), momentul zilei (tură de noapte sau tură de zi ) şi de abilitatea fiecărui inculpat.

• Actele de corupţie nu erau comise în mod individual, ci în baza unei înţelegeri prealabile între toţi participanţii la activităţile infracţionale, existând chiar o "metodologie" stabilită între aceştia cu privire la colectarea sumelor primite cu titlu de mită sau împărţirea acestor sume, fiecare dintre cei implicaţi infracţional asumându-şi anumite sarcini. Sumele de bani erau periodic colectate de şefii de tură şi împărţite la finalul turei de serviciu, activitate cunoscută şi tolerată chiar de către şeful PTF Albiţa, Corban Viorel.

• Mai mult, acesta din urmă, folosindu-se de funcţia de conducere pe care o deţinea, proteja activitatea infracţională desfăşurată de lucrătorii de poliţie în PTF Albiţa, primind în schimbul acestei protecţii diferite sume de bani cu titlu de mită, de la subalternii din fiecare tură de serviciu.

• Cei 15 poliţişti au fost prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I. - Direcţia Generală Anticorupţie, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei de Române, Jandarmeria Română.

gandul

Şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor, Radu Traian Mărginean, pus sub învinuire de DNA Oradea

Şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor, Radu Traian Mărginean, pus sub învinuire de DNA Oradea

Şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor, Radu Traian Mărginean, audiat, miercuri, la sediul DNA Oradea, în dosarul traficului de influenţă din Vama Halmeu, a fost pus sub învinuire de procurori, fiind acuzat de luare de mită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Radu Traian Mărginean, însoţit de doi avocaţi, a stat aproape zece minute la sediul sediul DNA - Serviciul Teritorial Oradea, unde fusese citat.

Ulterior, şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor a părăsit sediul DNA Oradea protejându-şi faţa cu o geantă diplomat, pentru a nu fi fotografiat de ziarişti, şi a fugit printre maşinile parcate.

Potrivit unor surse judiciare, Mărginean a fost pus sub învinuire în dosarul traficului de influenţă de la Vama Halmeu.

Aceleaşi surse judiciare au declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor a fost pus sub învinuire pentru luare de mită.

Radu Traian Mărginean, în vârstă de 50 de ani, a început să lucreze în vamă din 1992, ocupând pe rând funcţia de lucrător vamal în cadrul Biroului vamal Borş - Direcţia Regională Vamală Oradea şi şef al Serviciului Proceduri Vamale - Direcţia Regională Vamală Oradea, Autoritatea Naţională a Vămilor. Ulterior, a fost numit director adjunct în cadrul aceleiaşi instituţii, iar în 2005 a devenit director la Direcţia Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale - Autoritatea Naţională a Vămilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

El este şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor din februarie 2009, fiind de asemenea şi vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Potrivit declaraţiei de avere din 2010, Mărginean deţine jumătate dintr-un teren intravilan de 12.800 de metri pătraţi, la Biharia, în judeţul Bihor, un apartament în municipiul Oradea, achiziţionat în 1994 şi un altul în Târgu Jiu, cumpărat în 2010, bijuterii în valoare de 6500 de euro şi un depozit bancar în valoare de 10.000 de euro, deschis în 2009.

El a mai deţinut un teren extravilan, pe care l-a vândut în 2007 pentru suma de 66.926 lei, precum şi un apartament în Oradea, achiziţionat în 2000 şi vândut în 2009, pentru 31.000 de euro.

Oamenii de afaceri Liviu Florian şi Ion Savu şi Ioan Romeo Niţu, fost angajat al unui magazin duty-free, cercetaţi în cazul traficului de influenţă de la Vama Halmeu, unde fostul şef Nicoleta Dobrescu este acuzat de DNA că ar fi plătit 130.000 euro pentru a obţine funcţia, au fost reţinuţi joia trecută.

Ulterior, cele trei persoane reţinute în cazul mitei pentru postul de şef al Vămii Halmeu au fost arestate, vineri seară, de Tribunalul Satu Mare.

La Tribunalul Satu Mare a fost adusă şi o a patra persoană, omul de afaceri Florin Feher, din Negreşti Oaş, care este acuzat de complicitate la trafic de influenţă. Feher a primit interdicţia de a părăsi localitatea pentru o perioadă de 30 de zile, instanţa respingând propunerea DNA de emitere a unui mandat de arestare preventivă în cazul acestuia.

Omul de afaceri Liviu Florian este acuzat că, în septembrie 2009, a pretins şi primit de la Nicoleta Dobrescu, inspector vamal la Biroul vamal Halmeu, 130.000 de euro, promiţându-i că, în baza influenţei pe care o are asupra şefului Autorităţii Naţionale a Vămilor şi vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală îl va determina pe acesta să o delege în funcţia de şef al Biroului Vamal Halmeu.

Cei 130.000 de euro ceruţi au ajuns la Liviu Florian în mai multe tranşe, prin intermediul lui Ion Savu.

Procurorii au mai arătat, în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, că angajata Biroului vamal Halmeu a fost ajutată de Ioan Romeo Niţu să strângă cei 130.000 de euro de la cămătari sau persoane care se ocupă cu traficul ilicit de ţigări.

Ulterior, în primăvara anului 2010, după încetarea delegării Nicoletei Dobrescu în funcţia de şef al Biroului Vamal Halmeu, Liviu Florian, cu complicitatea lui Ion Savu, a pretins de la aceasta suma de 300.000 de euro, promiţându-i că în baza influenţei pe care o are asupra şefului ANV şi vicepreşedinte al ANAF îl va determina pe acesta din urmă să o numească din nou în aceeaşi funcţie.

În cazul mitei de la Vama Halmeu, Nicoleta Dobrescu a fost audiată în 26 ianuarie, la DNA Satu Mare.

Nicoleta Dobrescu a fost delegată la conducerea Biroului Vamal Halmeu în 23 septembrie 2009 şi a ocupat funcţia până în 24 februarie 2010.

Anchetatorii au făcut, în 25 ianuarie, 12 percheziţii imobiliare în municipiul Satu Mare, la domiciliul Nicoletei Dobrescu şi la locuinţele celor 11 sătmăreni de la care aceasta ar fi strâns suma de peste 300.000 de euro.

Nicoleta Dobrescu mai este cercetată într-un alt dosar după ce, alături de alţi lucrători vamali, ar fi semnat declaraţii vamale pentru un export fictiv de usturoi, în care OLAF a constatat un prejudiciu de aproximativ 2,5 milioane de euro. Dosarul "Usturoiul" se află în cercetări la Serviciul Teritorial Oradea al DNA. (Mediafax)